Izvorul Tamaduirii

                In prima vineri din Saptamana Luminata, de dupa Sfintele Pasti, an de an, crestinii sarbatoresc Izvorul Tamaduirii, un praznic inchinat Maicii Domnului. Crestinii ortodocsi participa in aceasta zi de sarbatoare la slujba de sfintire a apelor. In traditia  populara, apa care se sfinteste la aceasta slujba se numeste Aghiasma Mica. Apa sfintita la slujba de Boboteaza este Aghiasma Mare. De unde numele de Izvorul Tamaduirii ? Denumirea vine cumva de la minunile care s-au petrecut de-a lungul timpului in apropierea unui izvor de la marginea Constantinopolului. Legendele spun ca Leon cel Mare soldat fiind, inainte de a ajunge imparat,  ajuta un orb sa-si recapete vederea fiind indrumat in viziunea lui de catre Maica Domnului care il indruma catre un izvor din padurea de langa oras unde spala ochii orbului cu aceasta apa iar acesta isi recapata vederea si o preaslaveste pe Maica Domnului pentru aceasta minune.
                 Minunea recapatarii vederii orbului il face pe Leon, devenit acum imparat, sa construiasca o mica biserica langa acest izvor, multumind si cinstind in acest fel pe Maica Domnului. O alta marturisire spune ca si imparatul Iustinian, suferind de boala grea, scapa de boala band apa din acelasi izvor facator de minuni. Drept multumire pentru Maica Domnului, acesta construieste o biserica si mai mare. De-a lungul timpului legendele si marturiile credinciosilor aduc tot mai multe dovezi de vindecare si insanatosire, marturii ce intaresc puterea tamaduitoare a apei izvorului. Izvor descoperit prin indrumarea Maicii Domnului. Si astfel Izvorul Tamaduirii devine un praznic inchinat Maicii Domnului. Izvor care exista si in zilele noastre in Biserica Izvorul Tamaduirii din vechiul Constantinopol  unde credinciosii se pot ruga si inchina.
                       Din punct de vedere zodiacal aceasta sarbatoare coincide cu intrarea in zodia Taurului. Doar in acest an. Intamplator ? Asa cum spuneam si in articolul precedent sunt multe praznice care sunt calculate functie de Sfintele Pasti. Este si cazul praznicului Izvorul Tamaduirii inchinat Maicii Domnului care cade intotdeauna in prima vineri de dupa Paste, dar cum si Pastele nu are data fixa, in acest an praznicul coincide cu intrarea Soarelui in zodia Taurului, 21 aprilie. O zodie de primavara ce caracterizeaza faza de inceput a vietii, renasterea naturii, minunea renasterii fiintei spirituale. Poate ca in acest an specific minunile care se intampla de Izvorul Tamaduirii vin sa intareasca minunile naturii care, acum primavara, renaste cu toata forta ei launtrica. Si poate ca si in interiorul nostru, undeva acolo launtric avem un izvor tamaduitor care are puterea de a ne curata, de a ne purifica de toata mizeria energetica ce ne-a acoperit in atatia ani de zile. Sa speram ca sub indrumarea divina vom descoperi si noi acest izvor tamaduitor.
                        In mod obisnuit aceasta sarbatoare incheia Saptamana Luminata. In acest an insa, mai avem o sarbatoare care vine sa inchida aceasta perioada luminata si anume duminica pe 23 aprilie. praznuim pe Sfantul Gheorghe, purtatorul de biruinta. O luna aprilie sustinuta de energii care mai de care mai benefice.
                      Sa ne rugam la Maica Domnului sa ne indrume catre izvorul tamaduitor ! Daca privim la vremea de afara, care a cuprins aproape toata tara, am zice ca nu prea mai e primavara. Zapada in saptamana luminata si de Izvorul Tamaduirii. Dar si zapada este tot o forma de manifestare a apei. Asa ca ploile si zapada din aceste zile, daca avem o anumita deschidere, le putem asocia acestui izvor tamaduitor pe care Maica Domnului il revarsa asupra noastra. Ploia ne spala si ne curata iar albul zapezii ne purifica. Puteti accepta ideea facand abstractie de frigul de afara ? Conteaza vremea din sufletul nostru. Cu siguranta se poate daca urcam inca o treapta pe scara constiintei. Deci, curatare si purificare caci asta ne aduce energia zilei de azi.
                           Pana si in calendarul mayas astazi nu este nimic altceva decat simbolul Ik, adica Vant. Nici nu trebuie sa iesim afara ca se aude Vantul cum bate cu putere. E ceva intamplator in aceasta lume ? Este acel Vant care curata partile mai putin frumoase pe care le-am tot ascuns in noi. Ploaia si zapada ajuta Vantul sa-si faca treaba si mai bine. Am vorbit mai mereu despre acest simbol prin articolele trecute si cred ca ati inteles ce vrea sa spuna, asa ca nu insist asupra lui. Asocierea lui de fiecare data cu un alt ton va face insa contextul zilei. Sa nu uitam ca am fost in toata aceasta perioada sub influenta Marelui Pazitor care ne-a condus pana in aceasta zi a Tamaduirii. Iar Tonul 13 care insoteste acest simbol al zilei ne indeamna sa privim mai departe. Am ajuns pana aici iar acum e vremea sa mergem mai departe. Am ajuns la un anumit nivel al constiintei iar acum e vremea sa ascensionam, nu trebuie sa ramanem pe loc, sa stagnam. Evolutia inseamna crestere si nu stagnare pe un nivel, chiar daca noi il consideram mai superior. In acest context, praznicul de azi nu inseamna doar ca ne rugam sa scapam de diverse afectiuni sau boli fizice ci cred ca trebuie sa ne orientam continuu spre curatarea si purificarea interioara, spre pacea sufletului, spre echilibru si armonie in toate planurile fiintei noastre. Sa cautam si noi acel izvor interior tamaduitor, nu doar sa asteptam indrumare. Sa cerem indrumare si sa venim si noi in intampinarea acestui izvor interior, sa dorim cu adevarat sa-l gasim. Si cand ne dorim cu adevarat vom primi si indrumarea potrivita s-il si vom gasi. Tamaduirea sufletului nu se face intr-o zi sau doar astazi ca e sarbatoarea in sine. Este un proces transformational care are doar inceput nu si sfarsit.
                          Deci, hai sa ne dorim cu adevarat sa ajungem la izvor !!
                         

                       Descopera si tu calea spre armonie  !!

Pastele 2017

                       Ne-am pregatit si inca ne mai pregatim pentru cel mai inaltator moment din viata fiintei umane, acela de a aspira la Inviere, la nemurire, la viata vesnica. Suntem in Vinerea Mare, ziua in care Mantuitorul a fost rastignit. O zi in care gandurile noastre ar trebui sa se indrepte catre El, cel care a venit sa ne spuna ca doar prin renuntarea constienta la conditia umana putem accede spre alta dimensiune. Si a ales aceasta cale, dureroasa pentru ochii si mintea noastra, de a fi rastignit pentru ca noi sa stim ca a murit pentru ca mai apoi sa ne arate ca Spiritul nu moare, ci el este vesnic. Sa ne arate ca Spiritul este viu si ca de fiecare data cand alegem moartea, el reinvie. De fiecare data cand renuntam la tot ceea ce nu ne mai este folositor, Spiritul re-invie. Crestinii si intreaga Biserica Ortodoxa, rememoreaza rastignirea si moartea Mantuitorului pe cruce in aceasta zi, iar in Tara Sfanta, in aceasta zi se reface Drumul Crucii de catre pelerini, care pornesc in aceasta procesiune incepand de la Pretoriu si pana la Biserica Sfantului Mormant, semnificand drumul pe care l-a facut Hristos cu crucea pe umeri spre Golgota, locul rastignirii. Mai este numita si Vinerea Neagra, pentru ca este ziua in care Mantuitorul traieste cele mai grele patimi, judecata, batjocura, umilinta, schingiuirea, rastignirea, moartea. In aceasta zi Mantuitorul a fost rastignit pe Sfanta Cruce, a murit si a fost pus in mormant iar credinciosii obisnuiesc ca in aceasta zi sa tina post negru. Iar maine, in Sambata Mare, trupul Domnului se odihneste in mormant iar credinciosii se reculeg in aceasta zi dinaintea Invierii.
                      Prin inviere fiinta umana isi da seama, isi constientizeaza de fapt esenta divina. Acest moment de Inviere, Sfintele Pasti, asa dupa cum il cunoastem cu totii vine an de an sa ne reaminteasca tuturor, crestini sau nu, cine suntem de fapt si de unde venim. Acoperiti de grijile planului material si lasand sa se aseze praful peste esenta noastra, uitam tot mai mult de ce suntem aici. Ne pierdem in densitate. Muncim, construim palate, asezam bani in conturi, vrem siguranta zilei de maine, dar ne lipseste ceva. Ridicam zgarie nori in speranta ca vom fi mai aproape de Dumnezeu. Si asta este un fel de inaltare, dar este una exterioara. Si cand cautam ceva in exterior inseamna de fapt ca ne-am separat de acel ceva pe care-l cautam. Cam asa ceva se intampla si cu noi, cautam ceva dupa care tanjim in afara noastra.

                      Este acel dor launtric dupa care alergam la modul subconstient, pentru ca doar acolo in strafundurile subconstientului stim cine suntem si de ce-am venit in aceasta lume. Ne amagim foarte mult prin aceasta cautare exterioara si nu facem decat sa ne dapartam si mai mult de adevarata Sursa. Si asta nu face decat sa amplifice iluzia in care traim si sa-l hranim pe Eu, pe acea fiinta numita Ego. Eu am construit, Eu fac bani, Eu sunt puternic si influent, Eu fac totul, Eu te protejez de iluzie, Eu sunt real. Oare ? Pai hai sa privim mai atent in jurul nostru si sa vedem ce-a facut Eu. In clipele in care apare celalt Eu, cel caruia cu drag ii spun Eu Sunt, dintr-o data se schimba realitatea si totul pare distant. De ce ? Pentru ca nu sunt lucruri dragi sufletului, nu le recunoaste, nu sunt incarcate de iubire si adevar profund. Si atunci il apuca pe Eu Sunt acel dor launtric de a-si da seama si in mod constient cine si ce este el de fapt.
                       Si vine aceasta cautare launtrica. Vine dorinta de a se trezi. Vine dorinta de Inviere, de re-Inviere. Vine dorinta de a fi Acasa. Si probabil nu e intamplatoare vorba aceea ca unde-i mai bine ca acasa. Ei bine, aceste zile pline de subtilitate vin sa ajute sufletele noastre pierdute in aceasta cautare sa-si gaseasca drumul, calea. Calea spre armonie. Este o perioada incarcata energetic in care vibratiile iubirii, compasiunii, iertarii, capata frecvente mai inalte decat de obicei. Observati aceste lucruri la cei din jurul vostru. Observati atitudinea, linistea si calmul care se extinte in aceasta perioada. Se simte o vibratie mai inalta la nivelul constiintei de grup si chiar colective. Doar observati si constientizati. Orice bun crestin trece prin aceasta perioada a Postului Mare, cea mai lunga perioada de post si rugaciune a anului in care se purifica si-si ridica vibratia pentru a simti cu adevarat re-Invierea. Observati in aceste zile ca oamenii se mai linistesc, se calmeaza, parca incetinesc ritmul nebun in care traim zi de zi. Daca lasam grijile deoparte vedem ca apare linistea. Stresul nu ne lasa sa ne vedem adevarata natura a fiintei noastre. Ne apropiem de sfarsitul acestei perioade magnifice sustinuti de energiile cosmice care vor culmina cu momentul Invierii Domnului Iisus.

                      Da, putem observa cum aceste zile aduc dorinta de iertare, simtim ca vrem sa daruim, chiar simtim nevoia de liniste si impacare. Si fara sa vrei incepi sa rezonezi cu aceasta vibratie mai inalta, incepi sa te aliniezi la ea si parca totul devine mai bland, mai frumos, mai armonios. Dar ce pacat ca nu dureaza mai mult aceasta vraja a invierii. Ne intoarcem la job-urile noastre, la munca noastra si reintram in stresul de zi cu zi si ne lasam iar acoperiti de griji si uitam ca am re-nascut. Parca trece prea repede acest moment. Cu toate astea sunt binevenite aceste perioade subtile de liniste si pace. Ne ofera ragazul de a mai reflecta, de a mai sta de vorba cu noi insine.
                         Biserica Ortodoxa, crestinatatea in general, considera Invierea Mantuitorului ca pe un pilon central al credintei iar comemorarea Invierii a devenit in timp poate cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. A devenit un simbol al biruintei asupra mortii, al Luminii asupra Intunericului. Invierea, asa cum ne spunea si Parintele Arsenie Boca, ar fi singura minune care se arata atat credinciosilor cat si necredinciosilor. Multi dintre noi cred ca avem mult de reflectat pe aceasta tema.

                       Este speranta mantuirii si a vietii vesnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Aceasta sfanta sarbatoare are menirea de a mentine vie amintirea patimilor, a tradarii, a mortii si invierii Domnului. Pastele ortodox dureaza 40 de zile, incepand cu Duminica intai, prima zi a Invierii si pana la Sarbatoarea Inaltarea Domnului, care este praznuita de catre Biserica Ortodoxa la 40 de zile de la Inviere. Dupa cum bine se stie, Pastele nu pica in fiecare an la aceeasi data.

                   Variabilitatea acestei date este data de regula instituita in anul 325, cand a avut loc Consiliul Ecumenic de la Niceea, conform careia Pastele va fi sarbatorit in prima duminica urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Luna Plina a fost pe 11 aprilie, deci Pastele pica in acest an pe 16 aprilie. Doar in cazul in care sarbatoarea pica in aceeasi duminica cu Pastele Iudeilor, se amana pentru duminica urmatoare. De departe este cea mai importanta sarbatoare, este singura sarbatoare din calendarul ortodox praznuita timp de trei zile. Si sunt multe alte sarbatori care sunt stabilite functie de Sfintele Pasti. Invierea, ca act in sine, a zguduit cu fiecare an care a trecut un intreg sistem de gandire invechit si a dat omului o noua speranta. Si de fiecare data acest proces va fi mai intens pentru ca sunt tot mai multi angrenati in acest proces de trezire spirituala iar subconstientul colectiv integreaza aceasta vibratie.
                            Intrebarile, cautarile si rostul omului primesc acum si de fiecare data o alta perspectiva, o alta perceptie pentru ca de fiecare data mai urcam o treapta a constiintei. Invierea dovedeste ca moartea nu este sfarsitul, ci este o trecere catre o alta viata. Dincolo de aspectul de sarbatoare festiva in continua crestere, de marketing comercial, Pastele trebuie constientizat ca un izvor de speranta, de incredere intr-o noua viata, intr-un nou inceput, de bucurie pentru mantuire si adevar, de credinta si iubire, de lumina. Prin acceptarea mortii de buna voie, asa cum ne-o arata Mantuitorul rastignit pe cruce, se darama zidul dintre Divinitate si Uman, dintre Cer si Pamant. Cade zidul pentru a patrunde Lumina. Ni se arata drumul spre viata adevarata a sufletelor noastre.
                         Invierea Domnului este biruinta asupra mortii si rautatii oamenilor, care in batjocura l-au numit regele iudeilor, punandu-i pe cap o coroana de spini. Traditional, de pe masa de Paste nu lipseste cozonacul, pasca si ouale rosii. Conform traditiei ouale se vopsesc in culoarea rosie, simbolizand sangele varsat de Mantuitor cand a fost rastignit pe cruce. Legenda spune ca Fecioara Maria a incercat sa-i induplece pe romani ducandu-le un cos cu oua, dar fiind refuzata aseaza cosul cu oua sub cruce peste care curge sangele Mantuitorului rastignit, iar acestea se inrosesc. Traditia populara mai spune ca ouale rosii sunt pazitorii casei si din acest motiv ele nu trebuie sa lipseasca de la masa de Pasti. Pastele aduce printre altele si un moment de intregire a familiei, de impartasire a bucuriei, linistii si pacii. Este o bucurie care trebuie impartasita. Asadar, sa ne bucuram de acest moment.

       Lumina si caldura Pastelui sa ne deschida inimile spre iertare, iubire si credinta. Sa fim mai buni si sa ne bucuram de frumusetea tuturor lucrurilor care ne inconjoara. Ce bine ar fi sa putem pastra aceasta vibratie si in restul zilelor nu doar in aceste cateva zile.
                Pentru finalul articolului asa cum ne-am obisnuit, sa vedem cateva aspecte si din ce ne spun mayasii. Pentru ziua de Paste avem simbolul Caban, Pamantul, insotit de Tonul 8. Aceasta asociere de simbol si ton ne spune clar si ferm ca Mama Pamant este in echilibru perfect. Pai cum altfel decat echilibru si armonie intr-o astfel de zi. Sa nu uitam ca suntem si in Trecena lui OC, Cainele, Cel asociat Marelui Preot Cosmic, Marele Pazitor asa cum l-am mai descris si data trecuta, trecena care a inceput de Duminica Floriilor. Si spuneam ca el vegheaza Poarta dintre lumile vazute si cele nevazute, ca nu ne lasa sa facem trecerea daca nu suntem pregatiti. Nu trebuie insa perceputa ca o interdictie ci mai mult ca pe o indrumare si ghidare in sensul de a ne invata lectiile, de a evolua inainte de a trece Poarta. El ne ghideaza prin toata aceasta perioada, prin Saptamana Mare, prin miracolul Invierii, prin Saptamana Luminata. Cred ca este o perioada binecuvantata de Vointa Divina. O energie care ne deschide si sustine sufletele spre a pasi prin aceasta Poarta. Daca vrem si simtim cu adevarat, Poarta este deschisa ! Asta inseamna ca am reusit sa facem saltul constiential incat sa avem aceste perceptii. De acest lucru vrea sa se asigure acest Mare Pazitor inainte sa ne lase sa trecem prin Poarta. Si daca vreti si acceptati, din acest unghi putem percepe trecerea prin aceasta Poarta ca fiind invierea sufletului. Suprapunerea cu Invierea Domnului in acest an, la acest nou inceput de ciclu evolutiv nu cred ca este intamplatoare si vine sa ne dea si mai multa forta pentru a invia sau poate de a reinvia.

     Deci va spun si eu, tuturor sufletelor : " Hristos a Inviat "



               Descopera si tu calea spre armonie  !!
               

Floriile 2017

                       Maine este sarbatoarea Florilor sau Duminica Floriilor cum mai este ea cunoscuta in traditia populara. De ce a devenit o sarbatoare asa de importanta pe care orice credincios o asteapta an de an ? Pentru ca este ziua in care Mantuitorul a intrat in Ierusalim, acolo unde isi va infrunta Patimile cele Mari, acolo unde isi va cunoaste tradarea si moartea. Multimea de oameni care-l asteapta il intampina cu ramuri de maslin si finic. Aceasta traditie continua pana in zilele noastre doar ca la noi nefiind maslini, credinciosii folosesc ramuri de salcie cu care merg la biserica unde sunt sfintite si binecuvantate. Continuam astfel, prin acest ritual religios, sa-l primim pe Mantuitor in sufletele noastre. Dupa ce sunt sfintite, ramurile de salcie sunt asezate in case, la usi, ferestre, icoane si sunt pastrate tot timpul anului, existand credinta ca ele ne pazesc de cele rele. De altfel salcia reprezinta puterea de viata, de regenerare si innoire, anuntand si un nou inceput, venirea primaverii, renasterea naturii.

                      Astfel ramura de salcie sfintita aduce in casa si sufletul credinciosului un  sentiment de innoire, de inaltare, o constientizare a puterii interioare care te face sa te indrepti catre Lumina si Adevar. Cum de s-a ajuns totusi la ramura de salcie ? Se spune, conform legendei, ca atunci cand Maica Domnului alerga spre locul rastignirii Domnului ajunge pe malul unui rau cu apa involburata iar pentru a-l trece Ea roaga toate plantele s-o ajute sa treaca apa. Cea care o ajuta sa treaca apa este salcia, care isi pleaca crengile si vine astfel in ajutorul ei. Traditia spune ca in semn de multumire, Maica Domnului hotaraste ca ramuri de salcie sa fie duse la biserica in aceasta zi de Florii, in Duminica Floriilor. Zi care in timp a devenit ultima duminica de dinaintea Invierii. Ziua care practic deschide Saptamana Patimilor lui Iisus Hristos. Poate tocmai de aceea in popor mai este cunoscuta ca si Duminica Patimilor. Este ultima sarbatoare inainte de Sfintele Pasti.
                    Mergand inapoi in timp, aceasta sarbatoare se pare ca isi trage radacinile si din sarbatoarea pe care romanii o celebrau la inceputul primaverii, sarbatoarea ''Floralia'', o sarbatoare importanta la vremea lor pentru ca era vorba despre Flora, zeita florilor. Ocazie cu care imparatii romani, in semn de mare apreciere si recunostinta fata de zeitate, obisnuiau sa gratieze condamnatii din inchisori devenind astfel cunoscuta ca si Duminica gratierilor. Traditii si obiceiuri sunt multe iar fiecare cultura le-a pastrat si transmis mai departe pana in zilele noastre. Particularitatea si specificul acestor traditii alcatuiesc identitatea noastra si dau putere credintei. Pentru noi crestinii Duminica Floiilor a devenit o sarbatoare corelata sau pe care o praznuim mereu inaintea Pastilor, asta insemnand ca nu e o sarbatoare cu data fixa, ci este corelata cu data in care pica Pastele, intotdeauna in duminica de dinaintea Pastilor.

                      In timp a devenit si un frumos prilej de sarbatorire a celor care poarta nume de flori. Dincolo de aceste obiceiuri, traditii, bucurii, sufletul se indreapta catre trairile pe care Mantuitorul ni le transmite chiar si in ziua de azi. Sufletul curat al credinciosului se pregateste astfel pentru intampinarea celei mai mari taine, Invierea. Este un fel de pregatire, un proces de transfigurare de mare profunzime pentru a putea trece, simti, astfel de trairi. Pentru a accepta faptul ca moartea fizica nu inseamna sfarsitul si ca Invierea este de fapt trecerea la viata vesnica. Dincolo de petrecerile si festinurile la care ne pricem din ce in ce mai bine, sufletul nostru are nevoie de aceste semnificatii si aspecte subtile. Altfel va ramane blocat in aceasta realitate si nu va putea evolua spiritual.
                      In traditia noastra crestina astazi este Sambata lui Lazar, zi de pomenire a mortilor, de comemorare a celor plecati dintre noi. In aceasta zi se obisnuieste sa se faca placinte care apoi se dau de pomana. Aceasta sambata este ultima zi din Postul Sfintelor Pasti in care se mai fac pomeniri pentru cei morti, pomenirile relundu-se dupa Saptamana Luminata. Biserica Ortodoxa cinsteste aceasta zi pentru ca reprezinta invierea lui Lazar din Betania, cel mort de patru zile si pe care Iisus Hristos il readuce la viata, infaptuind astfel una din marile minuni prin care isi arata puterea dumnezeiasca. Aceasta minune cunoscuta ca si mica inviere, mai putin cunoscuta si mediatizata, prevesteste intr-un fel Marea Inviere a Mantuitorului. Devine un fel de pregatire a constiintei individuale pentru ce va sa se intample peste cateva zile.

                          Daca Lazar a putut fi inviat din morti inseamna ca El insusi va putea birui moartea. Este mai greu de acceptat, dar probabil ca era necesar un exemplu de inviere de dat mai intai, inainte de Invierea Domnului, tocmai pentru ca constiinta colectiva sa poata integra aceasta cunoastere, sa poata depasi frica de moarte. Aceasta inviere, mica inviere, face ca la acea vreme multimea sa inceapa sa-l perceapa pe Iisus ca pe Mesia cel asteptat si ca urmare este asteptat cu bucurie la intrarea in Ierusalim. Incepand cu seara din Duminica Floriilor intram in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor care va culmina cu Joia Mare in care are loc Cina cea de Taina si cu Vinerea Mare in care este rastignit Iisus Hristos. In biserici, in fiecare seara incep deniile, slujbe care comemoreaza momentele pe care le traieste Mantuitorul de la intrarea sa in Ierusalim si pana la Inviere. Asa ca ne pregatim de o perioada intens spirituala, cu semnificatii profunde ce ne ne pot transforma fiinta interioara dornica de inaltare, de inviere.
                       Pentru aceasta zi de sarbatoare, Biserica oranduieste mereu dezlegare la peste, fiind a doua dezlegare la peste dupa cea din ziua Bunei Vestiri. Salcia este folosita doar in aceste doua momente speciale, de ziua Bunei Vestiri si de Florii. Se mai spune, tot in traditia populara, ca asa cum va fi vremea de Florii asa va fi si de Paste.

                        Astazi de sambata lui Lazar, in calendarul mayas avem simbolul Muluc, Apa, insotit de cel mai inalt Ton 13. Printre alte semnificatii, Apa mai semnifica si ofranda pe care o putem aduce in amintirea cuiva. Asa ca astazi in zi de pomenire a mortilor, mayasii ne trimit tocmai acest simbol. Despre Tonul 13 ce sa mai spun decat ca e cel mai inalt ton din calendarul mayas si reprezinta desavarsirea, manifestarea celei mai inalte expresii a constiintei. Si cu siguranta doar de la cel mai inalt nivel al constiintei putem trece peste frica de moarte si sa privim invierea ca pe un nou inceput.
                        Iar pentru maine, de Duminica Floriilor, avem simbolul Oc, Cainele Cosmic, Marele Pazitor al Legii Divine, cel care pazeste Poarta de trecere dintre lumea vazuta si cea nevazuta. El, Marele Pazitor, se asigura ca ne-am purificat sufletele inainte de a ajunge la Poarta. Cum ar veni, sunt acele trepte pe care urcam mereu in constiinta suficient de mult incat sufletul sa se umple de Lumina iar planul material, atasamentele sa nu ne mai traga in jos. Tonul 1 ce insoteste acest simbol, in zi de mare sarbatoare, face ca initierea sa se produca, vine cu energia subtila ce da forta actiunii. Adica daca vrem, intentionam, sa plecam pe calea transformarii interioare, acum este momentul. Si in ce zi vine aceasta asociere de ton si simbol. In ziua in care Mantuitorul vine sa se arate multimii. Adica putem, suntem in stare, doar daca avem credinta, doar daca suntem cu toata fiinta in Voia Divina.
                         De fiecare data asocierile dintre simboluri si tonuri vor fi diferite iar rezultanta lor va da nuanta zilei respective. Asociate si cu sarbatorile, cu aceste portaluri energetice deosebite, intregul capata alta perceptie. De maine, odata cu acest Ton 1, incepe o noua trecena, Trecena Cainelui Pazitor, ceea ce inseamna ca timp de 13 zile vom fi sub influenta majora a acestui simbol, cu toate semnificatiile lui. In general vorbim de pregatirea noastra, de transformarea noastra spirituala pentru a putea indrazni sa privim spre lumea nevazuta, spre adevarata realitate a sufletului. Iar aceasta perioada cuprinde toate vibratiile care ne vor infuza in zilele urmatoare, cand avem parte de Sapamana Patimilor, de Inviere, de Saptamana Luminata. Pai daca vrem sa constientizam toate aceste aspecte subtile, nu avem cum sa nu realizam ca Universul ne iubeste si ca ne trimite tot ceea ce este necesar pentru a evolua. Sunt daruri pe care le primim dar mai trebuie si sa stim ce sa facem cu ele. De asta se si spune ca fiecare este pe Calea lui. Fiecare Cale este plina de daruri, dar daca trecem pe langa ele fara sa le observam sau fara sa stim ce inseamna ele, atunci Calea devina mai lunga. Sa primim cu smerenie toate aceste daruri divine.

            

                 

                   Sa le uram deja de astazi tuturor celor ce poarta nume de flori si nu numai, Multi Ani si multe flori in viata lor !! 

                       Descopera si tu calea spre armonie  !!