Inaltarea Domnului la Luna Noua 2017

                             In fiecare an, la 40 de zile de la sarbatoarea Pastelui, sarbatorim Inaltarea Domnului. O sarbatoare care pica intotdeauna intr-o zi de joi. In acest an de vibratie 1 sarbatoarea coincide cu un aspect astrologic intens si anume cu Luna Noua. O aliniere perfecta a Lunii intre Soare si Pamant. O aliniere a energiei masculinului cu energia femininului. Uniunea acestor energii complementare amplifica rezultatul. Intr-o asemenea stare de echilibru se intampla si are loc Inaltarea. Doar din starea de echilibru constiinta poate urca la nivele mai inalte. Pentru ca Inaltarea se refera la cresterea noastra spirituala, la dezvoltarea noastra la nivel constiential. Ca doar nu-si inchipuie nimeni ca ne vom inalta la Ceruri cu totii sau ca vom creste in inaltime. Am mai discutat si stim deja de acum ca avem, ca traim intr-un Univers launtric, ca Imparatia Cerurilor este in noi, ca nu are rost sa cautam in exterior cand totul se afla in interiorul nostru. Prin accesarea unor nivele superioare de constiinta are loc de fapt Inaltarea noastra la care ne indeamna si Domnul.
                          Prin urmare, astazi avem o zi cu incarcatura energetica deosebita. Sa le luam pe rand. Dupa sarbatoarea Invierii, mereu la 40 de zile si mereu intr-o zi de joi, crestinii sarbatoresc Inaltarea Domnului. Pana la inceputul sec. al IV-lea, acest eveniment era praznuit la sarbatoarea de Rusalii. Dupa Inviere, Domnul Iisus, conform scrierilor bisericesti, se arata discipolilor din nou, timp de 40 de zile, pentru intarirea credintei lor si pentru a-i incredinta de puterile sale divine. Pe muntele Maslinilor sta alaturi de ucenicii sai, mananca impreuna cu acestia asa cum o facea odinioara si le transmite ultimile invataturi, spunandu-le ca va trimite Duhul Sfant asupra lor pentru a-i intari, dupa care se inalta la Ceruri. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant se pogoara asupra discipolilor si-i intareste in credinta lor spre a pleca in lume sa propavaduiasca Cuvantul Domnului, acesta fiind considerat de catre Biblie momentul anuntarii celei de-a doua veniri a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea.

                       La Ierusalim, pe Muntele Maslinilor, pe locul unde potrivit traditiei Mantuitorul s-a inaltat la Cer, exista o mica capela unde se pastreaza o piatra pe care inca se mai vede imprimata urma piciorului lui Iisus Hristos, loc sfant de inchinare si rugaciune. Popular, aceasta sarbatoare mai este denumita si Ispas, dupa numele martorului nevazut, un cioban, care a stat ascuns dupa o piatra si a asistat la Inaltarea Domnlui, iar mai apoi povestind si altora minunea. Traditional, in aceasta zi, se poarta la brau frunze de nuc, asa dupa cum se crede ca a purtat si Domnul la momentul Inaltarii. In aceasta zi sfanta, crestinii se saluta cu Hristos s-a Inaltat si li se raspunde cu Adevarat s-a Inaltat. Este a doua data in an cand se vopsesc oua rosii, se pregatesc bucate ca in ziua de Paste si se impart inspre pomenirea celor plecati.

                    In tara noastra, Inaltarea Domnului sau Ispasul, asa cum mai este ea denumita popular, este prilej de pomenire a mortilor, iar in Biserica Ortodoxa este prilej de sarbatorire a Eroilor neamului, in toate lacasurile de cult fiind pomeniti ostasii si toti luptatorii care s-au jertfit pe campurile de lupta pentru libertate si credinta. Deci asa cum incercam sa spun si mai devreme, dincolo de fenomenul in sine, Inaltarea Domnului trebuie privita in sensul inaltarii constiintei noastre spre un nou mod de viata, mai bun, mai plin de credinta, mai plin de iubire. De altfel asta vrea sa ne spuna si Hristos prin inaltarea lui la constiinta Tatalui, spre armonia deplina, armonie care este pregatita si pentru noi si spre care trebuie sa nadajduim.
                      Deci Inaltarea semnifica de altfel speranta noastra intr-un mod de viata mult mai echilibrat si totodata calea spre armonie. Asa dupa cum Hristos a invins moartea si a urcat la Dumnezeu Tatal pentru viata vesnica, asa si noi trebuie sa constientizam ca doar prin depasirea si renuntarea la tot ceea ce nu ne mai este folositor sau ne trage in jos, asta insemnand moartea tuturor credintelor limitative, vom invinge si noi moartea, vom incepe sa urcam spre nivele superioare ale constiintei, vom incepe sa urcam pe calea spre armonie. Cred ca de fiecare data cand apare speranta in interiorul nostru are loc si o curatare, o debarasare de parti urate, negative, care nu ne mai sunt de folos, care pana la urma duce la o inaltare graduala a sufletului. Este ca si Luminita de la capatul tunelului. Cand o percepi, esti atras irezistibil catre ea. Sa percepem asadar Inaltarea ca pe o ascensiune a intregii noastre fiinte in Drumul ei catre adevarata Sursa. Inaltarea sufletului nu se realizeaza doar in aceasta zi pentru ca asa sta scris in cartile bisericesti. Inaltarea este o munca sufleteasca zi de zi. Este o traire si o aspiratie continua.
                            Deci, aceasta sarbatoare crestina vine in acest an de inceput de ciclu evolutiv odata cu faza de Luna Noua. Despre faza de Luna Noua gasiti destule aspecte in articolele trecute. Amintim doar cateva dintre ele. La acest moment inseamna ca Soarele si Luna sunt in conjunctie sau ca amandoua impart acelasi semn zodiacal. Iar cum Soarele este deja din 22 mai in zodia Gemenilor, inseamna ca astazi avem Luna Noua in Gemeni. Casatoria cosmica dintre cele doua luminarii asa cum sunt ele denumite in astrologia veche, uneste masculinul cu femininul, uneste Lumina cu Intunericul si creaza echilibrul. Energiile Yin si Yang sunt in echilibru. Luna Noua simbolizeaza si este asociata cu noile inceputuri. Iar in acest caz vorbim despre intentia de a creste spiritual, de a ne inalta constiinta. Energia asociata acestui moment cosmic ne ajuta sa ne crestem vibratia, daca asta intentionam bineinteles. Daca nu, nu-i nici o problema, ramanem la nivelul la care suntem. Mai asteptam. Dar de ce sa nu constientizam momentul atat de perfect, cand totul se aliniaza asa de maret ? Avem sansa sa descoperim ce putem deveni. Intentia, gandul, cuvantul si fapta ar trebuie sa se alinieze si ele pentru a crea armonia interioara atat de necesara ascensiunii constiintei.
                             Vorbim de ganduri si cuvinte pentru ca asta este energia, vibratia pe care o aduce zodia Gemeni. Semnul Gemenilor este asociat cu comunicarea. Dar la acest moment cred ca comunicarea se refera mai ales la nivel interior, la ceea ce gandim noi despre noi insine, cum comunicam cu noi si ce relatie stabilim intre mine si Eu Sunt. Daca ascult de Sinele interior care vrea sa se inalte sau ascult de Eu care este ancorat in fizic.
                     Daca mai aducem in discutie si aspectele subtile din calendarul mayas vom vedea ca totul se rezuma la starea de echilibru a energiilor, starea din care putem crea, starea din care ne putem inalta. Calendarul mayas ne aduce pentru ziua de azi simbolul CIB, Bufnita, cea plina de intelepciune, insotita bineinteles de tonul 8, ton ce da echilibrul maxim care se poate.  Trebuie sa fim usori, sa ne eliberam, pentru a tinde spre un mod de viata mai bun, spre a ascensiona in constiinta, aspecte pe care ni le releva si Domnul prin Inaltarea Sa. Pai, ar fi cazul sa facem si noi asta, caci despre asta este vorba, despre schimbarea de mentalitate, de atitudine, de a imbratisa noul val de constiinta. Vrem sa ne inaltam ? Nimeni n-o poate face in locul nostru.


             Spun si eu tuturor  Hristos s-a Inaltat  !! 

                     Descopera si tu calea spre armonie  !!

Constantin si Elena 2017

                        Maine 21 mai, avem mare sarbatoare. Crestinii de pretutindeni praznuiesc pe sfintii Constantin si Elena. In traditia populara, sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu apostolii", sunt cunoscuti ca si parintii Sfintei Cruci. Este o sarbatoare celebrata atat de crestinii ortodocsi cat si de cei catolici pentru ca este strans legata de semnificatia, puterea si inaltarea sfintei cruci. De altfel, in iconografie ei sunt cel mai adesea reprezentati de o parte si de alta a sfintei cruci. Scrierile bisericesti spun despre Constantin cel Mare ca s-a nascut undeva in jurul anilor 274 si ajunge imparat al imperiului roman dupa ce ii invinge pe Maxentiu si Lactantiu. Inainte de lupta impotriva lui Maxentiu, viitorului imparat Constantin i se arata pe cer, ziua in amiaza mare, o cruce si o inscriptie prin care i se spune ca prin acest semn al crucii va invinge. Noaptea, in vis, i se arata Mantuitorul care il indeamna sa poarte acest semn. In urma acestei viziuni, da ordin ca semnul crucii sa fie pus pe toate steagurile de lupta, ajungand astfel sa iasa invingator.

   La Roma de altfel, pe Arcul de Triumf al lui Constantin, situat chiar langa Colosseum, sta scrisa inscriptia "instinctu divinatis", adica o recunostinta a faptului ca prin inspiratie divina a ajuns sa iasa invingator in lupta. Imparatul Constantin influenteaza foarte mult soarta crestinismului prin hotararile pe care le adopta in timpul domniei sale. Probabil cea mai importanta hotarare in soarta crestinismului se ia in anul 313 cand proclama Edictul de la Milano, prin care este oprita prigonirea crestinilor si astfel crestinismul este recunoscut in stat, la fel ca si celelalte religii din imperiu. Altfel spus, crestinismul devenea "religie permisa" la fel ca celelalte din imperiu. Un alt moment important, in anul 325 convoaca primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in cadrul caruia se dezbate si se clarifica dumnezeirea Fiului, ca este "Dumnezeu adevarat din Dumnezeul adevarat, ca este nascut si nu facut, ca Fiul lui Dumnezeu este de-o fiinta cu Tatal, cel prin care toate s-au facut". Tot aici se stabileste si regula de fixare a sarbatoririi Pastelui si alte randuieli. De pilda stabileste ca ziua de duminica sa fie zi de sarbatoare saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu in care si soldatii aveau dreptul sa participe la slujbele religioase. Imparatul Constantin este botezat pe patul de moarte inainte de a trece la cele sfinte in anul 337 si este inmormantat in Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita chiar de el. Imparateasa Elena, mama imparatului Constantin, este cea care pleaca sub indemn divin in pelerinaj in Tara Sfanta si ajunge sa descopere pe dealul Golgotei crucea sfanta pe care a fost rastignit Hristos. Modul in care este descoperita sfanta cruce este in sine un miracol.

             Legenda spune ca in urma sapaturilor initiate de imparateasa Elena, s-au gasit trei cruci si pentru a se afla care a fost cea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cu ele un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins cu crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Si astfel s-a aflat Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul. Episcopul Macarie de atunci al Ierusalimului, aduce si inalta sfanta cruce in fata multimii, iar de atunci si pana astazi se praznuieste Inaltarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Din ordinul imparatesei Elena se incepe constructia mai multor biserici in aceste locuri sfinte. Una se construieste pe locul unde s-a nascut Iisus Hristos, la pestera din Betleem, o alta la mormantul Domnului, o alta pe muntele Maslinilor. Dupa acest pelerinaj in Tara Sfanta de cinstire a locurilor sfinte, la putina vreme trece si ea in imparatia Cerului, in jurul anilor 330. Astazi, sicriul se afla si poate fi vizitat la Muzeul Vaticanului. Datorita hotararii ei si a demersurilor pe care le-a facut de a descoperi si a afla unde este crucea pe care a fost rastignit Domnul, imparateasa Elena este considerata ocrotitoarea arheologilor.  Cel mai important lacas de cult din tara noastra si unul dintre cele mai vechi, care poarta hramul sfintilor imparati Constantin si Elena, este Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Sunt doi dintre sfintii mult iubiti in tara noastra, ca dovada faptul ca peste 1,7 milioane de romani poarta aceste nume sau derivate ale acestora.
                    Toate sarbatorile sunt binevenite in viata noastra pentru ca fiecare aduce cate un mesaj, cate o invatatura. Aceasta sarbatoare semnifica lupta pentru credinta, pentru adevar. Atunci cand avem credinta, adevarul iese la suprafata. In calendarul mayas avem pentru aceasta sarbatoare simbolul Eb, Drumul. Ceea ce eu traduc ca asta este Drumul nostru, credinta. Atunci cand nu ai credinta, nu ai o directie in viata. Mayasii vorbesc despre acest simbol Eb, ca fiind Drumul vietii, cel care ne conduce pe Calea devenirii noastre spirituale. Nu e intamplator ca acesti sfinti au ales credinta in Hristos sa-i calauzeasca in viata. Acest simbol este insotit in aceasta zi de Tonul 4, care aduce stabilitate. Stabilitate data de credinta. Pai cum altfel ? Atunci cand esti in credinta devii echilibrat si armonios, ceea ce iti da o stare de stabilitate. Cam despre asta este vorba. Sa ne rugam si noi la acesti sfinti pentru credinta si stabilitate.

                    Tuturor celor ce poarta aceste nume sfinte si nu doar lor, sa le uram multi ani in credinta si iubire !!

                    Descopera si tu calea spre armonie   !!

Ce inseamna schimbarea ?

                      Cu siguranta ai auzit ca trebuie sa ne schimbam, ca e bine sa ne schimbam. Sau ca schimbarea e benefica pentru evolutia ta spirituala. Sau ca schimbarea vine in primul rand de la tine. Adica tu sa fii primul care se schimba si apoi cei din jurul tau se vor schimba, cand vor vedea ca tu te-ai schimbat. Esti constiinta care face valuri si-i patrunde sau ii atinge si pe cei din jurul tau. Dar ce inseamna pentru tine sa te schimbi ? Ce ar trebui sa facem ca sa ne schimbam sau cum sa apara schimbarea ? In ce consta de fapt schimbarea ? A te schimba inseamna sa-ti indrepti greselile, sa-ti corectezi defectele.
                   Sa-ti schimbi paradigmele si convingerile despre care ai realizat ca pana acum ti-au condus viata intr-un mod nu tocmai placut sau despre care simti ca nu te-au implinit sau despre care simti ca ti-au oprit, stagnat evolutia.  Sa nu mai repeti greselile pe care le-ai tot facut fara sa inveti nimic din ele. Sa te schimbi presupune constientizarea momentului prezent, sa stii ceea ce faci in fiecare clipa, sa devii responsabil pentru fiecare gand, intentie, actiune. Cica este si un proverb care spune ca un intelept stie cand greseste. Adica are constienta de sine. Cam asta vrea sa spuna si asa si este, sa fim constienti de noi insine. Trebuie sa ne corectam propriile greseli. Cand ai reusit sa te observi pe tine insuti ca ai facut ceva gresit inseamna ca ai devenit constient de tine insuti. Si nu doar cand gresesti, ci tot timpul.

               Constienta de sine permanenta este si ea o stare de sine care se capata in timp, prin antrenarea aptitudinii de a te observa pe tine insuti fara insa a emite judecati. Cand apare judecata apare si critica. Iar am gresit, iar am facut ceva ce nu trebuia desi stiam, nu sunt in stare sa ma indrept, etc. Doar sa ne observam greseala si sa devenim constienti de ea fara sa ne culpabilizam. In momentul in care doar observ, adica intru in starea de constienta de sine, nu mai judec situatia respectiva si pot sa realizez de ce am ajuns sa gresesc sau de ce am gandit in felul respectiv sau de ce am reactionat asa. Tot in aceasta stare pot sa-mi rescriu scenariul situatiei care m-a facut sa gresesc. Adica daca as fi procedat altfel, s-ar mai fi intamplat greseala ? Constientizand ca daca as fi procedat in alt mod sau daca as fi reactionat altfel la situatia respectiva lucrurile ar fi decurs normal, atunci voi incepe sa-mi cultiv ganduri si intentii mai pozitive, mai constructive, imi voi incarca gandurile cu rezonanta iubirii si data viitoare voi reactiona cu aceasta noua vibratie.

              Folosind o alta analogie, am putea spune ca pregatim un nou sol fertil pentru noile seminte. Noile seminte fiind tocmai aceste ganduri, intentii de o vibratie superioara. Adica ganduri de iubire, de intelegere, de intelepciune, de compasiune si asa mai departe, fata de o situatie, fata de un conflict, fata de o persoana, fata de orice problema care ne supara sau deranjeaza la un moment dat. Iar solul este constiinta noastra pe care o pregatim continuu pentru a primi si accepta noile vibratii. Si astfel realizam ascensiunea pe un nivel superior de constiinta. Constientizarea acestei ascensiuni inseamna schimbare. Constientizez ca m-am schimbat si ca prin schimbarea mea pot genera alte schimbari in jurul meu. La nivel profund suntem energie vibrationala. Cand ceva se schimba, totul se schimba. Daca eu ma schimb, totul in jurul meu se schimba. Cand arunci o pietricica in mijlocul unui lac linistit se produce o unda care se propaga sferic. Eu sunt pietricica, constiinta din mijloc, care produce unda schimbarii. Fiecare dintre noi putem deveni o pietricica generatoare de schimbare. Deci ce inseamna sa te schimbi ?

                     Sa constientizezi ca poti deveni acea pietricica aruncata in mijlocul lacului. Sa constientizezi ca ai capatat puterea interioara si curajul de a te arunca in mijlocul lacului. Atunci vei sti ca ai puterea de a genera schimbare in jurul tau. Schimbarea este pana la urma capacitatea ta de a te transforma intr-o pietricica. Schimbarea presupune deci un proces transformational interior in toate planurile. Sa te schimbi inseamna sa ajungi la acea stare de echilibru in care iti poti constientiza potentialul latent care zace in fiecare dintre noi, sa ajungi la intelepciunea ca ai puterea unei pietricele ce urmeaza a fi aruncata intr-un lac si ca ai puterea de a produce valuri. Inseamna sa constientizezi ca prin puterea adevarului ce sta in intentiile tale, in gandurile tale, in cuvintele tale, poti schimba constiinte.
                   Cand detii puterea adevarului esti deja schimbat. Iar adevarul schimba totul in jur, pentru ca vibratia adevarului este prea inalta incat sa poata fi ajunsa de energii ale caror vibratii sunt joase. Minciuna nu are cum sa rezoneze cu adevarul. Am spus mai devreme ca suntem energie vibrationala. Fiecare dintre noi rezonam cu alte energii de aceeasi frecventa. O fiinta spirituala aflata pe calea dezvoltarii va tinde intotdeauna sa rezoneze cu energii de frecventa tot mai inalte si va cauta sa ridice vibratia altora. Ce inseamna schimbarea ? Rezonanta cu Adevarul. Fii in vibratia Adevarului si te vei schimba. Cat dureaza pana te schimbi ? Cred ca nimeni nu-ti poate da un raspuns clar. Depinde de fiecare dintre noi cat de mult imbratisam aceasta vibratie a Adevarului, cat de mult ne dorim sa traim in Adevar, cat de mult ne dorim sa fim Adevar intr-o lume care incearca neincetat sa ne modeleze. Toti vor sa schimbe lumea. Dar cati sunt cei care se gandesc sa se schimbe pe ei insisi ? Tu cum vezi lucrurile ? Te gandesti sa te schimbi ? Te gandesti sa fii Adevar ?

                          Descopera si tu calea spre armonie  !!