Maine 21 mai, avem mare sarbatoare. Crestinii de pretutindeni praznuiesc pe sfintii Constantin si Elena. In traditia populara, sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu apostolii", sunt cunoscuti ca si parintii Sfintei Cruci. Este o sarbatoare celebrata atat de crestinii ortodocsi cat si de cei catolici pentru ca este strans legata de semnificatia, puterea si inaltarea sfintei cruci. De altfel, in iconografie ei sunt cel mai adesea reprezentati de o parte si de alta a sfintei cruci. Scrierile bisericesti spun despre Constantin cel Mare ca s-a nascut undeva in jurul anilor 274 si ajunge imparat al imperiului roman dupa ce ii invinge pe Maxentiu si Lactantiu. Inainte de lupta impotriva lui Maxentiu, viitorului imparat Constantin i se arata pe cer, ziua in amiaza mare, o cruce si o inscriptie prin care i se spune ca prin acest semn al crucii va invinge. Noaptea, in vis, i se arata Mantuitorul care il indeamna sa poarte acest semn. In urma acestei viziuni, da ordin ca semnul crucii sa fie pus pe toate steagurile de lupta, ajungand astfel sa iasa invingator.
La Roma de altfel, pe Arcul de Triumf al lui Constantin, situat chiar langa Colosseum, sta scrisa inscriptia "instinctu divinatis", adica o recunostinta a faptului ca prin inspiratie divina a ajuns sa iasa invingator in lupta. Imparatul Constantin influenteaza foarte mult soarta crestinismului prin hotararile pe care le adopta in timpul domniei sale. Probabil cea mai importanta hotarare in soarta crestinismului se ia in anul 313 cand proclama Edictul de la Milano, prin care este oprita prigonirea crestinilor si astfel crestinismul este recunoscut in stat, la fel ca si celelalte religii din imperiu. Altfel spus, crestinismul devenea "religie permisa" la fel ca celelalte din imperiu. Un alt moment important, in anul 325 convoaca primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in cadrul caruia se dezbate si se clarifica dumnezeirea Fiului, ca este "Dumnezeu adevarat din Dumnezeul adevarat, ca este nascut si nu facut, ca Fiul lui Dumnezeu este de-o fiinta cu Tatal, cel prin care toate s-au facut". Tot aici se stabileste si regula de fixare a sarbatoririi Pastelui si alte randuieli. De pilda stabileste ca ziua de duminica sa fie zi de sarbatoare saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu in care si soldatii aveau dreptul sa participe la slujbele religioase. Imparatul Constantin este botezat pe patul de moarte inainte de a trece la cele sfinte in anul 337 si este inmormantat in Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita chiar de el. Imparateasa Elena, mama imparatului Constantin, este cea care pleaca sub indemn divin in pelerinaj in Tara Sfanta si ajunge sa descopere pe dealul Golgotei crucea sfanta pe care a fost rastignit Hristos. Modul in care este descoperita sfanta cruce este in sine un miracol.
La Roma de altfel, pe Arcul de Triumf al lui Constantin, situat chiar langa Colosseum, sta scrisa inscriptia "instinctu divinatis", adica o recunostinta a faptului ca prin inspiratie divina a ajuns sa iasa invingator in lupta. Imparatul Constantin influenteaza foarte mult soarta crestinismului prin hotararile pe care le adopta in timpul domniei sale. Probabil cea mai importanta hotarare in soarta crestinismului se ia in anul 313 cand proclama Edictul de la Milano, prin care este oprita prigonirea crestinilor si astfel crestinismul este recunoscut in stat, la fel ca si celelalte religii din imperiu. Altfel spus, crestinismul devenea "religie permisa" la fel ca celelalte din imperiu. Un alt moment important, in anul 325 convoaca primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in cadrul caruia se dezbate si se clarifica dumnezeirea Fiului, ca este "Dumnezeu adevarat din Dumnezeul adevarat, ca este nascut si nu facut, ca Fiul lui Dumnezeu este de-o fiinta cu Tatal, cel prin care toate s-au facut". Tot aici se stabileste si regula de fixare a sarbatoririi Pastelui si alte randuieli. De pilda stabileste ca ziua de duminica sa fie zi de sarbatoare saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu in care si soldatii aveau dreptul sa participe la slujbele religioase. Imparatul Constantin este botezat pe patul de moarte inainte de a trece la cele sfinte in anul 337 si este inmormantat in Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita chiar de el. Imparateasa Elena, mama imparatului Constantin, este cea care pleaca sub indemn divin in pelerinaj in Tara Sfanta si ajunge sa descopere pe dealul Golgotei crucea sfanta pe care a fost rastignit Hristos. Modul in care este descoperita sfanta cruce este in sine un miracol.
Legenda spune ca in urma sapaturilor initiate de imparateasa Elena, s-au gasit trei cruci si pentru a se afla care a fost cea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cu ele un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins cu crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Si astfel s-a aflat Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul. Episcopul Macarie de atunci al Ierusalimului, aduce si inalta sfanta cruce in fata multimii, iar de atunci si pana astazi se praznuieste Inaltarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Din ordinul imparatesei Elena se incepe constructia mai multor biserici in aceste locuri sfinte. Una se construieste pe locul unde s-a nascut Iisus Hristos, la pestera din Betleem, o alta la mormantul Domnului, o alta pe muntele Maslinilor. Dupa acest pelerinaj in Tara Sfanta de cinstire a locurilor sfinte, la putina vreme trece si ea in imparatia Cerului, in jurul anilor 330. Astazi, sicriul se afla si poate fi vizitat la Muzeul Vaticanului. Datorita hotararii ei si a demersurilor pe care le-a facut de a descoperi si a afla unde este crucea pe care a fost rastignit Domnul, imparateasa Elena este considerata ocrotitoarea arheologilor. Cel mai important lacas de cult din tara noastra si unul dintre cele mai vechi, care poarta hramul sfintilor imparati Constantin si Elena, este Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Sunt doi dintre sfintii mult iubiti in tara noastra, ca dovada faptul ca peste 1,7 milioane de romani poarta aceste nume sau derivate ale acestora.
Toate sarbatorile sunt binevenite in viata noastra pentru ca fiecare aduce cate un mesaj, cate o invatatura. Aceasta sarbatoare semnifica lupta pentru credinta, pentru adevar. Atunci cand avem credinta, adevarul iese la suprafata. In calendarul mayas avem pentru aceasta sarbatoare simbolul Eb, Drumul. Ceea ce eu traduc ca asta este Drumul nostru, credinta. Atunci cand nu ai credinta, nu ai o directie in viata. Mayasii vorbesc despre acest simbol Eb, ca fiind Drumul vietii, cel care ne conduce pe Calea devenirii noastre spirituale. Nu e intamplator ca acesti sfinti au ales credinta in Hristos sa-i calauzeasca in viata. Acest simbol este insotit in aceasta zi de Tonul 4, care aduce stabilitate. Stabilitate data de credinta. Pai cum altfel ? Atunci cand esti in credinta devii echilibrat si armonios, ceea ce iti da o stare de stabilitate. Cam despre asta este vorba. Sa ne rugam si noi la acesti sfinti pentru credinta si stabilitate.
Toate sarbatorile sunt binevenite in viata noastra pentru ca fiecare aduce cate un mesaj, cate o invatatura. Aceasta sarbatoare semnifica lupta pentru credinta, pentru adevar. Atunci cand avem credinta, adevarul iese la suprafata. In calendarul mayas avem pentru aceasta sarbatoare simbolul Eb, Drumul. Ceea ce eu traduc ca asta este Drumul nostru, credinta. Atunci cand nu ai credinta, nu ai o directie in viata. Mayasii vorbesc despre acest simbol Eb, ca fiind Drumul vietii, cel care ne conduce pe Calea devenirii noastre spirituale. Nu e intamplator ca acesti sfinti au ales credinta in Hristos sa-i calauzeasca in viata. Acest simbol este insotit in aceasta zi de Tonul 4, care aduce stabilitate. Stabilitate data de credinta. Pai cum altfel ? Atunci cand esti in credinta devii echilibrat si armonios, ceea ce iti da o stare de stabilitate. Cam despre asta este vorba. Sa ne rugam si noi la acesti sfinti pentru credinta si stabilitate.
Tuturor celor ce poarta aceste nume sfinte si nu doar lor, sa le uram multi ani in credinta si iubire !!
Descopera si tu calea spre armonie !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu