Timpul este o iluzie a celei de-a treia dimensiuni. Din ce in ce mai multa lume face remarca "simt ca nu-mi ajunge timpul" sau "timpul trece prea repede" sau "ma grabesc, nu am timp". Cati dintre noi nu avem senzatia ca traim intr-un ritm mult mai rapid decat acum zece ani sau douazeci de ani ? De cate ori nu auzim in jurul nostru "nu-mi ajunge timpul" ? Credeti cumva ca s-au defectat ceasurile ? La toata lumea ? Ca s-a marit viteza de rotatie a acelor ceasornicului ? Sau ni s-a accelerat propria perceptie a trecerii timpului ? Sau facem acum mult mai multe lucruri in aceeasi unitate de timp fata de acum zece ani ? Cumva accesam mai multa informatie decat acum zece ani ? Societatea in care traim este in continua dezvoltare iar noi oamenii ne inscriem si noi in acest ritm acumuland tot felul de concepte, ideologii, viziuni,informatii, etc.
Este o avalansa de informatie careia cu greu ii putem face fata. Totul se vrea a fi facut in sensul cresterii, indiferent de consecinte. Economia trebuie sa creasca, veniturile, profiturile, companiile de asemenea. Majoritatea ne-am inscris intr-o competitie acerba de a deveni mai bun, mai abil, mai rapid, de a fi primul, incat o incetinire sau o stagnare ar fi de neconceput sau chiar un dezastru. Asta face ca noi sa procesam cat mai multa informatie. Asta face ca sa stabilim mereu si mereu alte teluri de atins. Consecinta ? Perceptia asupra timpului se schimba. Shimbarile sunt tot mai rapide. Gandurile noastre sunt tot mai multe. Specialistii ne spun ca avem mii de ganduri in fiecare zi. Si nici nu trebuie sa ne spuna ei acest lucru. Doar stati cinci minute si analizati cate ganduri va trec prin minte, apoi faceti un calcul pentru o zi intreaga. Actiunile noastre se succed cu o viteza din ce in ce mai mare. Viteza cu care se invart acele ceasornicului este aceeasi dintotdeauna, doar noi am ajuns sa ne invartim de zece ori mai mult in aceeasi ora fata de acum zece ani de zile. Este rezultatul stilului de viata mult prea incarcat, mult prea alert. Stresul vietii moderne, grijile zilnice, isi pun amprenta si asupra conceptului de timp. Asupra perceptiei timpului.
Era o vorba, cum ca suntem in secolul vitezei. Simtiti aceasta viteza ? Simtiti ca totul se petrece la o viteza mult mai mare fata de anii din urma ? Este perceptia asupra a ceea ce facem in aceeasi unitate de timp. Cand suntem prinsi in diverse activitati nici nu stim cand trece timpul, iar alteori cand nu facem vreo activitate avem senzatia ca de-abia trece timpul. Sau cand asteptam ceva cu nerabdare parca timpul nu mai trece. Am vrea sa treaca mai repede sa aflam rezultatul dar el isi urmeaza ritmul natural. Conditiile si imprejurarile in care ne situam la un moment dat ne produc propriile perceptii asupra timpului. Azi vrem sa treaca mai repede, maine vrem sa treaca mai incet. Acum traiesc o stare de bucurie si vreau ca timpul sa treaca mai incet sa ma pot bucura cat mai mult. Maine traiesc o stare de anxietate, de suparare si vreau ca timpul sa treaca mai repede sa scap de acea stare. Ne cream singuri propria perceptie asupra realitatii pe care o traim si deci si asupra timpului in care experimentam acele realitati.
Hai sa ne imaginam ca suntem la un interviu foarte important, pentru obtinerea unui post mult dorit si asteptat poate de ani buni. Emotiile si asteptarea pana la a fi fata in fata cu angajatorul fac sa percepem ca timpul trece extrem de incet, cu toate ca unitatea de timp este aceeasi, trece la fel. Daca suntem in bratele partenerului iubit, timpul se scurge foarte repede, cu toate ca el se scurge la fel ca si in cazul de mai sus. Deci emotiile si trairile pe care le experimentam la un moment dat din viata, fac sa percepem timpul in diferite grade de miscare. Ganditi-va cum trece timpul cand asteptam un rezultat de la un examen medical de exemplu sau ati dat un concurs si asteptati nota. Fiecare are propria perceptie a timpului. Timpul meu nu este la fel cu timpul tau. Pai, cum vine asta, nu traim toti in acelasi Univers ? Da, dar fiecare are un stil de viata si propriul sistem de gandire. Observati dimineata cum sunt unii oameni foarte grabiti iar altii de-abia merg. Fiecare are propriul ritm.
Daca tu gandesti ca nu ai timp si nu-ti ajunge timpul sa faci lucruri, cu siguranta nu vei avea timp. Daca tu crezi ca ai tot timpul din lume sa faci lucruri, cu siguranta perceptia ta este ca vei avea timp si atunci nu te vei mai grabi si vei face lucrurile intr-un mod echilibrat. De fap, atunci cand esti in starea de echilibru, de armonie cu tine insuti si cu tot ceea ce exista, timpul nu mai exista. Notiunea de timp dispare. Cei care obisnuiesc sa mediteze pot spune ca timpul este o iluzie. Cand revii la simturile fizice dintr-o meditatie, nu poti spune cand a trecut timpul. Atunci cand reusim sa ne transcendem simturile de baza, coordonata timp nu mai exista. Asta inseamna ca in aceasta realitate fizica pe care o experimentam, noi percepem timpul prin simturile noastre fizice care ne determina experimentarea lui in moduri unice, asa cum spuneam mai devreme, functie de emotii, de trairi, de interese personale, etc.
Dar, asa cum am spus mai devreme, in alte dimensiuni in care ne proiectam constiential, pe care ni le cream, in care transcendem, nu mai suntem conditionati de timp pentru ca pur si simplu acolo nu mai exista notiunea de timp. Deci putem spune ca timpul exista si nu exista, functie de observarea noastra. Ca timpul sa treaca trebuie sa-l observi ca trece. Daca nu-l observam, nu exista. Ceva despre care nu observi, nici nu exista pentru tine, nu face parte din realitatea ta. Timpul este o notiune inventata de noi oamenii ca sa ne putem orienta in aceasta viata fizica. Asa au aparut si ceasurile, ca sa stim sa ne intilnim la o ora fixa, cu toate ca daca ne miscam pe acest glob s-ar putea sa nu ne mai intilnim la aceeasi ora. Si asa a aparut si fusul orar. Deci totul este o necesitate de a ne pune de acord cum trece timpul, ca sa fie un jalon universal. Pe cand el, timpul, este de fapt o perceptie individuala. Iti astepti iubita si te uiti de o mie de ori la ceas iar el are ritmul neperturbat de emotiile tale.
Deci cum e cu timpul ? Nu va mai faceti griji in privinta lui pentru ca nu veti reusi sa-l faceti sa treaca nici mai repede nici mai incet. Vrei timp liber ? Trebuie sa ti-l faci singur. Cand a fost Revelionul ? Parca a fost ieri. Acum e Luni, acum e Sambata. Pentru ca suntem foarte ocupati. Parca cineva ne incarca cu tot felul de sarcini si nu mai realizam in ce zi suntem. Pur si simplu nu mai avem timp pentru noi. Si deci, nu avem timp. Si cand in sfarsit prindem cate un weekend mai prelungit, nu stim sa ne bucuram de timpul liber. Parca ceva ne cheama inapoi la ritmul alert, acceptam aceasta dependenta de stres. Pentru ca ne gandim ca avem plati de facut, de sustinut familia, etc. Si iar nu mai avem timp. Deci cum e cu timpul ? Avem si nu avem. Cand suntem in conditionarea fizica nu vom avea timp niciodata. Cand depasim conditionarea fizica, timpul nici nu mai conteaza. Am putea sa dam doua coordonate timpului. Temporal si atemporal. Sau timpul fizic si timpul nonfizic. Depinde de realitatea pe care o experimentam la un moment dat. Timpul este pana la urma un subiect destul de controversat.
Toti filozofii si-au dat cu parerea de-a lungul timpului despre ce inseamna timpul. Felul in care simtim trecerea timpului nu are nici o legatura cu modul in care se misca acele ceasornicului. Nu cred ca noi putem influenta miscarea acelor ceasului dar cred ca ceasul sau timpul ne poate influenta viata. Ganditi-va cum e dimineata cand privesti ceasul si constati cu groaza cat e de tarziu si ca vei intarzia le serviciu. Ce emotii se produc in fiinta noastra incat lasam totul balta si fugim catre servici sau sa ducem copilul la scoala, etc. Timpul a ajuns pana acolo incat ne controleaza viata. Trebuie sa fim la ora fixa la servici, ai un program de lucru care trebuie respectat, ai un numar de ore de odihna, altele de somn. Nu trebuie sa pierzi timpul. Timpul inseamna bani. Cu siguranta ati auzit astfel de vorbe care in mod subconstient induc o stare de stres. Sa predai lucrarea la timp, sa te intorci acasa la timp, sa nu intarzii, etc. Putem controla timpul sau il putem influenta ? Nu. Chiar daca oprim ceasul, timpul tot curge. Este un flux in a carui curgere nu putem interveni. Deci ce este timpul ? O iluzie.
Tu cum stai cu timpul ? Ai sau nu ai timp ? Iti faci timp pentru tine, pentru familie, pentru prieteni, pentru cei dragi ? Petreci timp cu tine insuti ? Petreci timp in natura, te abandonezi in energiile universale sa vezi ca nu exista timpul ? Ai timp sa vezi ca nu exista timp ? Ne mai auzim si mai vorbim despre timp. Daca vom avea timp !!!
Descopera si tu calea spre armonie !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu