luni, 31 decembrie 2018

Tragem linie - 2018





                        Dragilor, sper si am credinta ca va gasesc cu bine acum la sfarsit de an. Mai incheiem un an si nu ne prea am auzit in ultima vreme. Cum a fost acest an pentru voi ? Au fost realizari, au fost stagnari, insuccese, esecuri, bucurii ? Ce-ati simtit ? Cum e acum cand tragem linie ? Pentru ca vrem sau nu trebuie sa facem un bilant, adica sa tragem linie cum suntem obisnuiti sa spunem. Si este vremea potrivita sa facem acest lucru. Daca nu acum, atunci cand ? Daca mai tineti minte sau nu, puteti revedea articolul de la inceputul de an. Spuneam ca ne asteapta un an in care ne vom confrunta cu dualitatea, pentru ca vibratia anului 2018 era in final 2 iar asta insemna dualitate. Suntem sau nu, facem sau nu, construim sau nu, incepem sau nu, a fi sau a nu fi ?
                           Eu unul am avut momente din toate la inceput de an. Mai spuneam tot in acele articole de sfarsit si inceput de an ca odata ce te hotarasti ce vrei sa faci lucrurile incep sa capete contur, vointa devine mai clara, energiile incep sa se adune, sa capete putere, universul este langa tine, iti aude intentiile si vine in sprijinul tau. Si am tinut-o tot asa un an intreg. Mi-am canalizat energiile in a ma reconstrui pe mine insumi, in a ma curata sau purifica daca preferati. Am lucrat cu si alinat din ce in ce mai multe suflete iar asta mi-a umplut timpul si sufletul de bucurie. Asadar am muncit, am construit, am ajutat si reintregit suflete. Acum la sfarsit de an sunt impacat cu ce am realizat, o munca facuta cu si din placere, cu bucurie. Am tacut si am lucrat. Am pastrat liniste sa vad ce se intampla. Am lasat lucrurile sa se intample. Sa se faca voia lui Dumnezeu. Este ceea ce acum numesc abandonare in fata vointei divine. Un subiect ce merita dezvoltat intr-un viitor articol si nu acum la sfarsit de an.
                           Stradania, umilinta si credinta au fost ca niste piloni pentru mine iar acum cand privesc inapoi sentimentul este unul de recunostinta pentru tot ceea ce s-a intamplat, pentru toate experientele, pentru toate oportunitatile ce mi le-a scos in cale acest univers plin de iubire neconditionata. Dualitatii care ma incerca la inceputul de an i-am dat o directie si chiar a functionat. Mai spuneam prin alte articole ca trebuie sa ne cream un fundament acolo in interiorul nostru, un fel de temelie, o baza, nu conteaza cum o numim, o fundatie care sa ne sprijine mereu si mai ales in momentele dificile. O fundatie care sa contina cat mai multa umilinta, credinta, iubire, iertare. rugaciune. Si mai puneti voi acolo ce va spune inima, sa fie fundatia cat mai solida pentru ca pe ea va veti sprijini cand sunteti incercati de viata. 
                        Atunci cand dai de greu refugiul este temelia pe care ti-ai construit-o iar in cazul in care n-ai facut-o cum trebuie tu esti persoana care va avea de suferit. Doar tu. Banii sau acumularile materiale se pot pierde de pe o zi pe alta. Insa cele de mai sus pe care ti le-am aratat nu ti le poate lua nimeni. In plus, ele te echilibreaza, te linistesc, te armonizeaza. Dar bineinteles ca fiecare isi alege din ce sa-si construiasca fundatia. Noi suntem cei ce alegem si ca urmare devenim ceea ce alegem, materiali sau spirituali. Hai sa mai lamurim un aspect subtil. Atunci cand alegi materialul nu prea poti avea parte de spiritual dar cand alegi spiritualul, materialul iti sta la dispozitie, ai deja totul. Deci, nu stiu ce ati ales voi, cum v-a mers in acest an ce sta sa se incheie, dar imi doresc sa comunicam , sa va aud parerea, sa discutam despre ce am putea face mai bine pentru a ne bucura de aceasta minune in care traim - viata. 
                     Deja ne pregatim pentru a incepe un nou an, 2019, care vine cu vibratia finala 3. Asta inseamna ca chiar vom face treaba in anul ce vine dar despre asta vom mai discuta. In prealabil hai sa ne clarificam ce vrem sa facem, cu ce intentii vrem sa intram in noul an. Ne propunem ceva personal, ceva pentru familie sau grup, comunitate, etc. ? Important este sa avem fermitate, claritate in ceea ce ne propunem astfel incat universul sa stie ce vrem. In fiecare clipa noi lasam o amprenta energetica a gandurilor, emotiilor noastre ce raman acolo in universul infinit pana vor capata intensitate dupa care universul ne rasfata cu tot felul de sincronicitati in care noi sa ne realizam proiectele, intentiile, dorintele, etc. Nu e nimic magic, toate sunt posibile. A fost un an cu tot felul de provocari, situatii, conflicte. Daca ati ales calea constructiva, anul ce vine va va gasi si mai bine, calare pe situatie cum se mai spune uneori. Daca aveti de continuat dati-i inainte, daca vreti sa incepeti dati-i inainte. Va fi un an de actiune, este 3 , trinitatea este cu noi.

                     Eu va propun un mic exercitiu. Daca-l veti transpune in practica, consecvent si perseverent veti remarca cata profunzime are. Despre ce este vorba ? Hai sa ateptam anul ce vine ca pe cel mai bun prieten, sa ne gandim la intalnirea cu el, sa ne imaginam imbratisarea plina de dragoste a prietenului de mult asteptat. Sa ne imaginam privirile care se intalnesc dupa vreme trecuta, sa simtim lacrimile de bucurie care ne inunda fiinta. Daca noi il asteptam pe prietenul nostru cu inima plina de iubire in mod sigur si el ne va raspunde la fel sau poate mai mult. In mod sigur va avea ceva cadouri pentru noi. Dar asta nu trebuie sa devina o asteptare pentru noi. Pur si simplu eu il astept cu bratele deschise, fara nici o conditionare. Cam asa , analogic vorbind, ar trebui sa privim anul ce vine. Daruieste si vei primi. Totul se intampla acolo in universul nostru launtric in care intra an dupa an si acumulam diverse. Ganduri, emotii, atasamente, conflicte, etc. De ce sa nu transform toate astea in cate un prieten, in fiecare an ? Incercati si vedeti cat e de usor. Bazati-va pe temelia pe care ati construit-o.
                               Mayasii ne aduc pentru ziua de azi, asa pe scurt, un Ton 8, ceea ce inseamna echilibrul cel mai echilibrat, in care totul se linisteste. Eu traduc asta prin faptul ca suntem la final de an, am tras deja linie peste anul ce-a trecut, ne-am linistit, ne relaxam, ne odihnim. Dupa o munca de-a lungul anului intervine constient sau nu si acest echilibru de final, aceasta liniste binemeritata. Sesizati sau nu, linistea ? Oricum nu prea mai avem ce face acum, asa ca ne linistim. Cam aici este sensul. Simbolul zilei este insa unul puternic. Este Imix, adica puterea Crocodilului. Din linistea interioara se naste puterea noastra, din starea de echilibru. Din aceasta stare se nasc ideile marete, ganduri, intentii. Precum un crocodil care sta linistit sub ape si simte vibratia prazii. Nici un crocodil nu se agita, ei stau linistiti si asteapta un semn. Asa suntem si noi in aceste zile. Linistiti si sa lasam ideile sa vina spre noi.
                              Pe final va doresc tuturor un nou an, un nou prieten, pe care sa-l asteptati cu drag. Intalnirea cu acest nou prieten sa se transforme intr-o relatie binefacatoare, aducatoare de bucurii si impliniri. Sa va construiti in anul ce vine o temelie din ce in ce mai solida. Eu va trimit multa dragoste, ganduri curate, speranta si incredere !!! La multi ani !!!


                     Descopera si calea spre armonie  !!!
                        

vineri, 13 iulie 2018

Cunoasterea - limitare sau progres ?



                     Va propun si vreau sa vorbim putin despre cunoastere si sa va intreb si pe voi cum o percepeti. Ne da cunoasterea posibilitatea sa crestem, sa evoluam sau ne poate limita dezvoltarea ? Conceptul de cunoastere presupune tot ceea ce am acumulat pana in momentul prezent, toata informatia pe care am putut-o strange si  pe care am fost capabili s-o folosim in interes propriu sau colectiv. Problema care se pune este urmatoarea : ceea ce am invatat ma lasa sa vad dincolo de ceea ce am invatat sau ma opreste la nivelul a ceea ce am invatat ? Din punctul meu de vedere, intrebarea este : ceea ce am invatat ma face curios sa merg mai departe, sa mai fac un pas inainte sa vad ce se afla dupa colt sau imi este de ajuns cu ceea ce am invatat ? Unele persoane isi creeaza un fel de zona de confort din cunoasterea pe care au acumulat-o, se simt bine cu ceea ce stiu si stau in cutiuta lor pana la adanci batraneti, cum se spune. De ce sa-si mai bata capul ?
                     De pilda, parintii. Macar odata am auzit de la ei : sa faci cum spun eu, ca asa e bine, ca asa am fost si eu invatat sa fac si uite ca am ajuns mare. Si o spun cu intentii bune. Poate deveni cunoasterea si un fel de bariera ? La prima vedere nu. Adica toti suntem tentati sa spunem ca daca stii ceva in plus fata de ieri asta inseamna ca am evoluat, ca am acumulat cunoastere. Important este insa ce facem cu ceea ce am acumulat, cu informatia culeasa. Te satisface acea informatie, te ajuta, te starneste sa vrei mai mult ? Te indeamna sa vrei sa cunosti mai mult ? Sau ramai in placerea pe care ti-o ofera senzatia ca doar tu si foarte putini au aflat ceva nou ? Sunt persoane care imbratiseaza cunoasterea si o tin inchisa doar pentru ei. Altii simt bucurie in a impartasi cunoasterea.
                    Sa luam de pilda un cercetator care ajunge sa postuleze o anumita teorie. Ajungand la acest nivel de cunoastere el isi va apara teoria la care probabil a muncit multa vreme si in care crede cu toata convingerea, cu toate ca i se aduc argumente ca lucrurile ar putea fi si altfel. Am putea spune despre acel cercetator ca s-a atasat atat de mult de rezultat incat refuza si alte posibilitati. Sau ca cunoasterea la care a ajuns il limiteaza. Sau acelasi cercetator ar putea accepta faptul ca sunt si alte posibilitati ale teoriei sale si atunci merge mai departe cu cercetarea lui si in final sa aduca imbunatatiri propriei teorii. In acest caz vorbim de progres. Ce anume determina cunoasterea sa se transforme in limitare sau progres ? Sau poate ar fi mai nimerit sa intrebam ce anume ne determina pe noi sa alegem sa mergem mai departe spre progres sau sa ne oprim si sa fim limitati.
                  Cum era oare acum catva timp in urma cand toata lumea stia ca Pamantul era plat, cand un savant al vremii a postulat aceasta teorie ? Acea teorie, acea cunoastere, a limitat nu doar cateva persoane ci intreaga omenire pentru o perioada lunga de timp. A trebuit sa mai treaca vreme pentru ca in final sa se spuna Eppur si mouve si totusi se invarte. Si s-a produs saltul in constiinta colectiva. Ca un prim raspuns, cunoasterea functioneaza ca un prag ce trebuie depasit. Ea creeaza o stare de bucurie care ne umple fiinta pentru o vreme, care ne amorteste cumva simturile si ne da o stare de multumire de sine. Daca ramanem in aceasta stare de multumire de sine nu vom reusi sa mai trecem pragul si ramanem intr-o stare de limitare. Adica ramanem la ideea ca pamantul este plat.
                   Este zona de comfort, nu-mi trebuie mai mult. Puteti observa astfel de persoane in jurul vostru. Sunt cele care nu mai avanseaza indiferent despre ce domeniu vorbim, serviciu, relatii, familie, cultura, religie, spiritualism. Ati avut de-a face cu persoane pe care nu le puteti scoate din ale lor, cum spunem adesea ? Poti sa le explici cat vrei ca nu le poti scoate din limitarea lor. Cum e oare cand aducem vorba despre Dumnezeu ? Cata limitare exista pe aceasta tema si ne impiedica sa ajungem la un numitor comun ? Daca parintii ne invata gresit anumite lucruri, in mod neintentionat, doar pentru ca si ei au fost invatati la fel, acea cunoastere imi va fi o limitare spre adevar, spre dezvoltarea mea cu adevarat. Daca cunoasterea este plina de adevar atunci ea ma conduce spre progresul personal si colectiv pana la urma. Un al doilea raspuns : adevarul din cunoastere ma face sa trec acel prag limitator si sa merg mai departe.
                    Fizica newtoniana pe care am invatat-o cu totii in scoala s-a dovedit a fi limitatoare multa vreme si a stat in calea progresului stiintei. Fizica cuantica a venit cu teorii revolutionare care destrama tot ceea ce am invatat despre atomi si despre componenta acestora. Cunoasterea acumulata in acest domeniu ne-a impiedicat multa vreme si inca ne mai impiedica sa acceptam ca totul este energie in jurul nostru, ca traim intr-un mediu vibrational. Cu cat o cunoastere staruie mai mult in mintea noastra ea va deveni o convingere care ne va conduce prin viata. Daca nu ne atasam de acea cunoastere ea nu are sanse prea mari sa devina convingere si atunci voi cauta mai departe.
                          In orice domeniu este la fel. In sanatate spre exemplu. Medicina clasica ne-a invatat ca anumite boli se pot trata iar altele sunt de netratat. O cunoastere care a adus o limitare in viata oamenilor. Dar de cate cazuri nu ati auzit ca prin tratamente alternative s-au produs vindecari miraculoase ? Cum e cu credinta in Dumnezeu, exista sau nu ? Ce ne limiteaza in a crede sau nu ? Credinta poate fi si ea limitativa sau ne poate impinge inainte spre cresterea spirituala ? Parerea voastra care este ? M-as bucura sa dati si voi niste raspunsuri. Altfel raspunsurile mele pot deveni o cunoastere si depinde doar de voi cum o veti percepe.
                           Nu ramaneti prea mult in zona de comfort. Fiti curiosi si puneti-va intrebari mereu. Este pentru mine aceasta cunoastere ? Ma face sa ma simt implinit, ma conduce mai departe sau ma limiteaza ? Citeste mereu si fii deschis catre nou.



                         Descopera si tu calea spre armonie  !!

duminică, 25 martie 2018

La multi ani mayasi



                         Suntem in ultima zi a calendarului mayas. Este a treisprezecea zi din ultima trecena, cea a Iepurelui sau Steaua sau Lamat denumirea mayasa. De maine se intra in noul an mayas. De fiecare data anul mayas se incheie cu simbolul mayas AHAU care il desemneaza pe Dumnezeul Tata-Mama. Este cel mai inalt simbol care semnifica faptul ca doar prin Dumnezeu putem merge mai departe, ca doar prin El putem atinge alte dimensiuni superioare ale constiintei, ale fiintei noastre divine. Ahau este un simbol al desavarsirii, adica esti la final de ciclu, la final de proiect asa cum am spune in lumea noastra fizica si esti gata, esti liber sa alegi altceva mai grandios, mai frumos, pentru ca ai evoluat, esti mai pregatit decat erai. Toate sunt niste simboluri dar ele vorbesc despre niste adevaruri profunde pe care mayasii le-au incorporat in ele iar noi trebuie doar sa le descifram cat mai bine. 

                       Ei au intuit ca adevarul rezista timpului si ca totul se repeta sau functioneaza in cadrul unor cicluri. Asta facem si noi acum, descoperim ca exista o ciclicitate. Desavarsirea se refera la faptul ca am ajuns la un punct maxim, sunt in varful muntelui, iar de acolo pot sa vad mai departe, am o viziune mai larga asupra vietii. De aici, de la acest inalt pot sa-mi stabilesc urmatorul obiectiv in viata, urmatorul varf de atins. Cand sunt jos nu am cum sa vad inaltul. Drumul ascensional, drumul spre armonie, trezeste si antreneaza in mine calitati care ma desavarsesc. Si de aici, din acest punct evolutiv sunt gata sa intru in alt ciclu asa cum ne spun si mayasii. 
                      Cu specificatia foarte importanta ca acum sunt mult mai pregatit, am o intelegere si o intelepciune mult mai profunde. Si cu fiecare ciclu evoluez. Cu fiecare ciclu viata mea poate deveni mai armonioasa. Cand am ajuns la punctul maxim, cand sunt in varful mintelui, punctul Ahau, pot cobora cu usurare pentru ca am incredere ca pot urca urmatorul varf cu mai multa usurinta. Asta face Dumnezeu cu noi, simbolul Ahau, ne da incredere mereu ca putem merge mai departe. Daca vreti, este drumul Inaltarii in Constiinta. Si putem vorbi foarte mult despre semnificatia acestui simbol Ahau. Intotdeauna, la sfarsitul calendarului mayas, acest simbol este insotit de Tonul 13, cel mai inalt ton din acest calendar sacru. Fiind ultimul ton, cel mai inalt, intuiti ca tot despre desavarsire este vorba. El semnifica desavarsirea sau contemplarea realitatii la care am ajuns. Sunt in varful muntelui, contemplu inaltimea la care am ajuns si constat starea mea de constiinta. 

                         Ce inseamna asta in viata fizica ? Sunt la sfarsitul anului si-mi fac o analiza a activitatii, ce-am facut, sunt multumit, sunt fericit ? Ce-mi stabilesc pentru inceputul de an, cum vreau sa incep, am incredere in proiectele ce mi le stabilesc, pot sa le ating, am inteles greselile, mi le asum ? Contemplu ce am realizat pana acum. Contemplu la ce nivel de constiinta am ajuns. Iar de aici pot sa aleg ce vreau pentru mai departe. Prin bucuria desavarsirii la care am ajuns, Dumnezeu, simbolul Ahau insotit de Ton 13, imi da increderea sa intru in urmatorul ciclu evolutiv cu mai multa intelegere, cu mai multa intelepciune. Asa se intampla si cu noi cand suntem la un final de an calendaristic obisnuit de-al nostru. Ne bucuram de ce-am realizat si ne facem planuri pentru urmatorul an. Despre simboluri si tonuri sau intentii am tot vorbit si cu siguranta vom mai vorbi pentru ca de fiecare data cu cat patrundem mai profund in intelepciunea lor vom descoperi aspecte si mai subtile.
                             De maine dimineata odata cu rasaritul Soarelui se intra in noul an mayas, incepe un nou ciclu. Tonul zilei este bineinteles Tonul 1, cel care initiaza, care da forta inceputului, care demareaza lucruri. Simbolul mayas al zilei este IMIX, adica Crocodilul, semnificand puterea, forta care porneste ciclurile si invarte roata timpului. Acest nou inceput mayas vine cumva si se suprapune sau vine dupa echinoctiul de primavara, dupa inceputul primaverii astronomice. Este o conjunctura ce aduce langa noi energii si mai subtile. Conform zodiacului suntem deja in zodia Berbecului, un alt simbol de inceput, de forta. Ne avantam in lupta precum un berbec. Doar ca acum, in aceste conjuncturi, noi suntem in punctul maxim si contemplam realizarile, nivelul unde am ajuns, am capatat un alt nivel de intelegere. Am urcat pe un nivel superior de constiinta. Si de aici, de la acest nivel de constiinta mai ridicat, pornim si ne avantam mai departe. Deci, Berbecul nu se mai arunca oricum in lupta, ci are deja o strategie. Nu te mai arunci cu capul inainte ca berbecul. Energiile se pun in miscare in conformitate cu viziunea la care am ajuns in constiinta.


                   De fiecare data inceputul aduce bucurie, aduce o vibratie speciala langa noi care ne pune in miscare, care ne face sa actionam. Este vibratia inceputului. In plus, azi este si ziua Bunei Vestiri, ziua in care arhanghelul Gavriil o vesteste pe Fecioara Maria ca va zamisli pruncul lui Dumnezeu. Un inceput spiritual a carui semnificatie copleseste prin profunzimea lui. Despre Bunavestire mai puteti citi si in articolele trecute asa ca nu insist asupra ei. 
                 Hai sa simtim impreuna aceste energii de noi inceputuri, sa le dam voie sa ne patrunda cat mai profund fiinta interioara. 

                     Astazi este BunaVestire, ziua vestilor bune si frumoase. Asa ca eu va dau de veste : Inceput nou, cu intentii curate asezate pe nivele superioare ale constiintei. Multi ani luminosi va urez tuturor !!! La multi ani, dragilor mayasi !!! La multi ani voua, tuturor !! 



                        Descopera si tu calea spre armonie  !!

joi, 22 martie 2018

Mai bun




                  Fii mai bun. Am auzit vorba asta de multe ori in viata si inca de mic copil. Cand eram copii la scoala ni se spunea mereu sa fim mai buni decat ceilalti, sa fim mereu in competitie, sa castigam si sa luam premiul intai. Daca vrei sa ajungi cineva trebuie sa fii mai bun. Nu-mi mai aduc aminte dar nu stiu cati vorbeau despre bunatate, de blandete. Cred ca este o programare subconstienta de care foarte putini cred ca au scapat. Sa fii mai bun decat celalalt inseamna sa fii mereu in competitie, sa fii mereu in priza, sa fii mereu sub stresul de a obtine rezultate din ce in ce mai bune. Credeti ca asta e de bine ? Cei care ne-au invatat sa fim asa, sa fim mai buni decat altii, credeau ca ne fac un bine, pentru ca cel mai probabil asa au fost invatati si ei. Si la randul lor asa au procedat si cu noi. Si nu putini dintre noi procedam la fel cu copii nostri.
                        Dar acum ? Mai gandim la fel ? Mai vrem sa fim mai buni decat altii ? S-a schimbat ceva in modul de gandire ? Cred ca nu e nimic rau in a fi mai bun. Dar sa nu ne mai comparam cu altcineva. Sa nu mai fim in concurenta unii cu altii. Pur si simplu pot sa spun ca vreau sa fiu mai bun decat am fost ieri. Maine vreau sa fiu mai bun decat am fost azi. Sa nu-mi mai propun sa fiu mai bun decat colegul, decat prietenul, decat vecinul, etc. Sa ma raportez la mine insumi. Si astfel imi va creste stima de sine, respectul de sine, increderea de sine, curajul. Devin mai stapan pe mine. Devin mai constient de mine. Cand ma compar cu cineva inseamna ca-l judec pe acel cineva. Cand declar ca sunt mai bun decat altul, ma situez in latura egotica a fiintei mele. Cand declar ca sunt mai bun, apare satisfactia personala care este tot a ego-ului. Deci sa alegem sa fim mai buni, dar nu mai buni decat altii. Sensul ce trebuie aprofundat, este ca sa fim mai buni decat am fost inainte.
                        Dorinta de a fi din ce in ce mai buni ne face sa evoluam, sa crestem. Dorinta de a fi ca celalalt este pana la urma ceva natural, pentru ca acel cineva mai bun este ca un exemplu pentru tine. Dar sa nu fii identic ca acel cineva, ci sa fii tu mai bun decat erai. In toate aspectele tale. A fi ca celalalt inseamna a te stradui sa-l copiezi. Ori in acest caz iti pierzi autenticitatea. A fi mereu mai bun decat erai inseamna a te construi pe tine insuti in fiecare moment. Inseamna ca-l construiesti in fiecare moment pe Cine Vrei Sa Fii Cu Adevarat. Inseamna sa-l descoperi in fiecare moment pe Cine Esti Tu Cu Adevarat. Facand asta mereu nu vei mai emite judecati despre altii ci o sa incepi sa-i apreciezi si pei ca fiind Cine Sunt Ei cu Adevarat.  Procedand astfel il ajuti si pe cel de langa tine sa creasca, sa evolueze, sa se construiasca pe sine insusi. Puteti vizualiza in ce fel de relationare ne-am situa daca am proceda in acest mod ?
                           Deci, urmareste sa fii mai bun decat tine insuti !!



                 Descopera si tu calea spre armonie  !!

luni, 19 martie 2018

Echinoctiul de primavara 2018




                        A mai trecut un ciclu solar si ne pregatim sa intram in urmatorul. Timpul trece foarte repede si probabil vom ajunge curand sa constientizam ca timpul nu exista, ca noi suntem de fapt in timp. Vom ajunge sa constientizam ca evenimentele se intampla doar acum, in clipa prezenta, ca timpul, deci, nu mai conteaza. Ne vom elibera de presiunea timpului si vom trai doar prezentul. Am mai vorbit despre timp si iata ca mereu se reveleaza si alte aspecte. Dar sa revenim la clipa prezenta. Maine ne intalnim iarasi cu echilibrul perfect al energiilor. Si acest eveniment astronomic este Echinoctiul de primavara, dupa cum il numesc specialistii. Asadar, maine 20 martie, in jurul orei 18,15 vom avea momentul de maxima influenta a echinoctiului de primavara. Nu cumva o fi solstitiul de iarna, daca ne uitam la vremea de afara ? Zapada si polei la echinoctiul de primavara.

                      Asa cum spuneam si in articolul din anul trecut, de fiecare data vom avea alte conjuncturi astrale care vor da un specific aparte evenimentului astrologic. Nimic nu este la fel, nici o zi nu seamana cu alta. Suntem supusi transformarii. Suntem sub acea presiune a timpului despre care aminteam la inceput si care ne duce secvential prin transformari subtile. Asadar, de anul trecut, de la ultimul echinoctiu de primavara si pana azi noi ne-am transformat, nu mai suntem la acelasi nivel de constiinta, cu toate ca traim in acelasi trup si ne identificam cu acesta. Toate aceste transformari despre care vorbim sunt la nivel subtil de constiinta si care in cele din urma sunt vizibile si sau se manifesta si la nivel de corp fizic.
                     Fiecare persoana in functie de nivelul evolutiv la care se situeaza in momentul de fata va percepe intr-un mod propriu acest eveniment cosmic. Care pana la urma ce este ? Pentru fiinta obisnuita care este prizoniera asa zisei vieti moderne, echinoctiul de primavara este prima zi din an cand ziua este egala cu noaptea ca si durata masurata in ore. Iarasi vorbim despre timp. Persoana neinitiata depinde de timp, masoara totul in timp. Stie ca este un eveniment astronomic care marcheaza inceputul unui nou an astronomic, al primaverii astronomice. Mai stie ca de la aceasta data durata zilei incepe sa creasca iar durata noptii incepe sa scada pana la solstitiul de vara cand ziua ajunge sa aiba durata cea mai mare comparativ cu durata noptii, masurata tot in ore. Deci iarasi timp. In momentul in care ceva este masurabil avem de-a face cu o limitare. Peste o ora trebuie sa fiu la o intalnire, peste doua ore sa fiu dincolo, etc. Timpul ne limiteaza atunci cand il masuram. Cam asta vreau sa spun ca suntem supusi presiunii timpului. Sa mergem mai departe insa. 

                  Toata lumea are dreptul la cunoastere. Si e de bine sa cunoastem cat mai multe aspecte despre astfel de evenimente. Calendaristic primavara a inceput la 1 Martie dar iata ca adevarata primavara astronomica acum incepe, la echinoctiul de primavara. Acum ziua este egala cu noaptea. De unde vine si de ce se intampla acest moment, aceasta egalitate ? Stiinta ne spune ca la acest moment special, la echinoctiul de primavara, Pamantul este cel mai aproape de Soare. Astronomii au numit aceasta pozitie punct vernal. Momentul de maxima influenta sau punctul vernal se va atinge maine in jurul orei 18,15 asa cum spuneam la inceput si asa ne anunta si specialistii in astronomie.
                    Trebuie spus mai intai ca miscarea aparenta a Soarelui pe bolta cereasca care de fapt este generata de miscarea in realitate a Pamantului pe orbita sa in jurul Soarelui si a inclinarii sale fata de planul orbital, genereaza inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite momente. La momentul acestui punct vernal, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc si determina aceasta egalitate dintre zi si noapte. Doar in aceasta zi Soarele rasare exact in punctul cardinal de Est si apune in punctul cardinal Vest. Sunt lucruri interesante pe care toti ar trebui sa le cunoastem. Fac parte din cunoastere. si ne ajuta sa evoluam. Si mai este un asemenea moment de egalitate, eu ii spun de echilibru. La echinoctiul de toamna. Doua evenimente in fiecare an in care ziua devine egala cu noaptea. Diferenta ar fi ca dupa primul eveniment ziua incepe sa creasca iar dupa al doilea eveniment, noaptea incepe sa creasca. Lucruri despre care dealtfel am mai discutat si data trecuta. Interesant este ca aceste aspecte se petrec la noi in emisfera nordica. In partea cealalta, in emisfera sudica, incepe echinoctiul de toamna si procesul este invers. In regiunile polare incepe lunga zi polara iar in cea sudica incepe lunga noapte polara.   
                            Cum stau lucrurile in plan subtil ? O persoana initiata nu mai percepe trecerea timpului, pentru ea conteaza prezentul, aici si acum.  Persoana care se afla intr-un proces de trezire spirituala percepe acest echilibru subtil dintre Lumina si Intuneric intr-un mod profund si subtil. Este echilibrul perfect dintre Masculin si Feminin, cele doua principii fundamentale care stau in alcatuirea fiintei noastre. Este echilibru si armonie, telul spre care tindem toti. Acuma depinde doar de noi, cat de treji suntem sa constientizam aceasta cale.

                    Energiile cosmice sunt in echilibru cu energiile telurice. Fiinta evoluata simte interior aceasta stare de echilibru si armonie prin linistea si pacea care se instaleaza in mod subtil asupra ei, prin rezonanta cu sfera de energie care se manifesta in aceste momente speciale. Masculinul si Femininul coexista in armonie, iar printr-o constientizare profunda putem amplifica aceasta rezonanta si astfel viata poate fi traita la un nivel mai inalt. Am inceput articolul prin a spune ca terminam un ciclu si incepem un altul. Este vorba de ciclicitatea in care ne traim viata. Zi dupa zi, luna dupa luna, an dupa an, anotimp dupa anotimp, echinoctiu dupa echinoctiu si asa mai departe. Fiecare inceput are o forta specifica, o energie de inceput pe care o putem integra sa incepem lucruri deosebite. Daca privim in jur si Natura renaste, totul se trezeste la viata. Noi de ce n-am face acelasi lucru, sa renastem ? Asta inseamna un ciclu. S-o luam de la capat dar pe un alt palier de intelegere. Sa mai parcurgem un ciclu pe un nivel superior de constiinta. Asta isi doreste fiinta evoluata comparativ cu fiinta obisnuita care nu sesizeaza aspectele subtile care o invaluie pentru ca ea este prinsa in conditia umana. Chiar daca afara ninge si e frig nu inseamna ca Natura nu lucreaza, ca nu are forta inceputului. Ba as spune ca aduna o forta si mai mare sa treaca peste acest episod vremelnic, sa iasa de sub zapada. 

                              Aceasta ciclicitate determina si inceputul anului zodiacal. Astfel Soarele intra incepand din 21 Martie in zodia Berbecului, semnificand forta inceputului exact ca un berbec care se lupta cu provocarile vietii. In mod launtric simtim ca vrem sa manifestam intentii noi, idei si proiecte ambitioase. Aceasta este influenta subtila a energiei de inceput de ciclu. Vrei, iti doresti intens. Toata iarna ai facut planuri iar acum vrei sa treci la actiune. Iarba incepe sa creasca, omul incepe sa iasa la camp, are de facut lucruri si asa mai departe. Ne trezim ca vrem sa facem. Iar asta e de bine. Important este sa stim directia, sa nu ne aruncam cu capul inainte ca un berbec cum e vorba din popor.
                              In fine, este un moment energetic special care vine in sprijinul celor care aspira la evolutie, la ascensiune si nu doar lor ci tuturor. Este ceva ce se petrece in universul nostru launtric, ne amplifica intr-un mod mai mult sau mai putin sesizabil vointa subtila de a aspira catre tot ce e divin, catre tot ce e frumos si universal valabil, catre renastere, catre inaltare. Suntem si in perioada Postului Mare iar receptivitatea si sensibilitatea catre astfel de frecvente vibrationale sunt mai amplificate.
                         Sa vedeti ce ne-au pregatit mayasii pentru acest echinoctiu de primavara. N-am mai discutat despre calendarul mayas de ceva vreme pentru ca si eu sunt prins de multe ori in planul treburilor lumesti. Vreau doar sa va spun ca suntem spre finalul acestui an mayas. Mai sunt cinci zile si incepe un alt nou an mayas. Deci si ei vor fi la un nou inceput de ciclu. Ca sa fim bine intelesi, echinoctiul de primavara nu este doar la ora 18,15. Acesta este doar momentul maxim. Influenta lui subtila incepe mai devreme si mai dureaza dupa momentul maxim. Se considera o perioada de trei zile de influenta majora iar momentul maxim este la mijloc.
                            Deci simbolul mayas care se reveleaza pentru ziua de 20 martie este Vulturul, insotit de Ton 8. Nu stiu cum au facut dar Tonul 8 reprezinta pentru ei, in calendarul lor sacru, echilibrul maxim. Deci, echinoctiu, echilibru si armonie. Tonul 8 reprezinta sunetul galactic al constuctorului de poduri intre lumi, este cel ce pregateste expansiunea noii constiinte. Doar ce spuneam mai devreme ca incepem un alt ciclu doar ca pe un alt palier de constiinta. In acest punct, punctul vernal, intensitatea este maxima si intr-un echilibru deplin. Tonul opt este cifra transcendenta care aduce totul in echilibru, reprezinta dreptatea, echilibrul, este ceea ce se cheama '' ceea ce este sus este si jos ''. Se spune despre cei care sunt nascuti sub acest ton ca sunt perfect centrati, echilibrati si cu un simt al dreptatii foarte dezvoltat. Despre simbolul Vultur v-am mai relatat de multe ori. Vulturul traieste la inaltime ceea ce ii permite o viziune larga asupra realitatii si asta il ajuta sa vada calea cea mai scurta si mai buna pentru el. Cumva este asociat cu cel de-al treilea ochi pentru ca vede tot de la inaltimea lacare se situeaza. El este ca un intermediar intre Cer si Pamant. Asa cum el se lasa purtat de valul de curenti ce-l sustin la inaltime poate si noi ar trebui sa ne lasam purtati de valul de energie subtila din aceste zile. Persoanele native Vultur vor fi mereu puternice, ambitioase si cu aspiratie spre inalt, vor avea clarvedere. Sunt persoane care nu suporta constrangerea, ele vor dori mereu libertatea.
                                 In final, va doresc sa fiti liberi, sa traiti in adevar, echilibru si armonie, sa aspirati mereu catre mai inalt. Asa cum v-am spus si data trecuta, ne vom mai intalni cu acest moment peste un an de zile.
                           Sa va fie de folos in calea voastra spre armonie  !!
              

               

                   Descopera si tu calea spre armonie  !!

                

miercuri, 28 februarie 2018

Relatiile noastre





                          Este evident ca relatiile umane ne contureaza viata intr-un fel sau altul. Este evident faptul ca nu putem exista fara a fi intr-o relatie. Si nu te grabi sa intrebi cum sa nu existi daca nu esti intr-o relatie. Iti raspund pe scurt : daca tu nu esti intr-o relatie cu mine, daca eu nu te cunosc, daca nu te-am intalnit, daca nu am auzit macar ceva despre tine, tu nu existi pentru mine. Pur si simplu tu nu faci parte din realitatea mea, nu existi. Pentru ca sa existi pentru o persoana, trebuie sa fii intr-o relatie cu acea persoana. Si este valabil pentru orice. In absenta a altcuiva sau a altceva tu nu existi. Suna cam ciudat dar asa sta situatia. Sa presupunem ca ai fi singur in acest Univers si nu ar mai exista absolut nimeni si nimic. Crezi ca ai sti ca existi daca nu ai nici un punct de referinta ? In momentul in care mai apare cineva sau ceva atunci intri intr-o relationare cu acel cineva sau altceva. Incepi sa stii ca existi, traiesti experienta lui a fi, incepi sa stii cine sunt eu. Te raportezi la ceva.
                         In concluzie scurta, doar daca relationam cu oameni, locuri si daca traim experiente suntem, existam. Daca am lamurit aspectul, trecem mai departe si discutam despre relatiile dintre oameni pentru ca asta ne preocupa cel mai mult aici in aceasta lume pamanteasca. Relatiile de cuplu, relatiile de prietenie, relatiile de serviciu, etc. Relatiile de iubire. Astea cred ca intereseaza pe multi. Relatiile dintre oameni intrepatrund viata, o construiesc, o pot si distruge, o transforma, o dirijeaza, o directioneaza. Sunt ele importante ? Totul depinde de jucatorii care intra in relatie. Adica de partenerii dintr-o relatie. Si totul, de aici inainte, devine o intrebare pentru fiecare. Cand intram intr-o relatie cu ce ganduri, intentii, intram ? Si ca sa fiu si mai direct, cand intram intr-o relatie venim cu gandul de a aduce ceva nou, constructiv, armonios incat sa fie o relatie frumoasa sau intram cu gandul de a obtine ceva avantaje ? Simtiti ceva adevar pe aici ? Simtiti, cunoasteti, ati auzit despre astfel de relatii ? Presa geme de astfel de relatii.


                       De ce unele relatii dureaza si de ce altele se sting atat de repede ? De ce o relatie care parea ca dureaza la un moment dat se stinge ? Ce se intampla intre noi ? De ce nu mai merge relatia ? O relatie, de orice fel ar fi, se construieste de la baza. Si cu cat temelia este mai sanatoasa cu atat relatia va dura mai mult. Deci este esential cu ce vii in acea relatie, ce aduce fiecare pentru ca relatia sa dureze la nesfarsit. Daca suntem sinceri putem observa in jurul nostru destul de multe relatii in care partenerii mai degraba vor sa obtina ceva din acea relatie decat sa aduca ceva frumos si benefic. Intrebarea care-ti sta acum pe limba este cu ce sa vin eu intr-o relatie, ce sa fac sa dureze, sa fie romantica, sa ma implineasca ? Hai sa privim un cuplu de indragostiti, ca tot a fost sarbatoarea indragostitilor, ca tot e Martisor, ca tot vine 8 Martie si care mai de care vrem sa aratam calitati din cele mai virtuoase. Hmmm !
                      Cu ce vin ei, indragostitii, in acea relatie ? Cu iubire. Isi ofera unul altuia iubirea. Ei cresc impreuna sub aceasta aura a iubirii daruita neconditionat, se dezvolta armonios, se completeaza unul pe celalalt. Iubirea este cea mai durabila temelie a unei relatii de cuplu. Intr-o relatie esti mereu solicitat sa te exprimi cine esti cu adevarat daca vrei sa dureze. Ce face de fapt o relatie de cuplu adevarata din tine ? Te ajuta sa te cunosti cine esti tu cu adevarat, scoate din tine partile ascunse dar frumoase pe care pana acum nu aveai curajul sa le arati. Intr-o relatie de cuplu adevarata poti impartasi atat bucuria cat si alte sentimente, poti face nebunii pe care in alta parte nu le-ai putea face nici gand. O relatie sanatoasa te ajuta sa-ti revelezi Sinele tau Interior. Daca insa relatia este construita pe scopul de a acapara iubirea celuilalt partener si de a o inchide intr-o colivie, eventual la cratita, de teama de a nu-ti fi luata atunci relatia nu mai este una constructiva, poate doar pentru unul.


                       Care ar fi greselile care fac o relatie sa esueze ? Unele persoane incep o relatie din teama de a nu ramane singure sau de a umple un gol dintr-o alta relatie. Alte persoane o fac din dorinta de a scapa de depresie rezultata tot din alte relatii. Relatii care se bazeaza doar pe dorinte sexuale. Alte persoane vor sa-si refaca viata, altele nu concep sa fie singure la batranete. Sa fie cum o fi dar numai sa fie. Alte persoane urmaresc siguranta financiara, materiala. Pe scurt, exista relatii bazate pe interes. Credeti cu adevarat ca in interiorul acestor relatii bazate pe interes, pe acumulare, exista fericire, armonie ? Poate ar trebui sa ne schimbam perceptia despre ce inseamna o relatie. Poate ar trebui sa intelegem ca o relatie ne ofera mai degraba oportunitati de a ne dezvolta impreuna cu partenerul de viata, de a trai experiente impreuna, de a ne impartasi ganduri si emotii. Si poate cel mai important de a ne desavarsi impreuna. Banuiti deja ca o astfel de relatie nu are cum sa esueze. Doua suflete care se iubesc nu se despart. Cum incepem de obicei o relatie ? Ne indragostim, simplu. Si vrem sa fim cu acea fiinta intr-o relatie pentru toata viata. Cel putin asa simtim in mod constient pentru ca acea flacara a iubirii pure intretine aceasta dorinta a sufletului de a creste si de a se implini alaturi de celalalt suflet.
                      Problemele apar, daca e sa fie sa apara, odata cu trecerea timpului. Odata cu aparitia obisnuintei. Ne obisnuim cu ideea ca partenerul este al nostru, ca l-am luat in stapanire, ca pot sa plec de acasa oriunde vreau pentru ca stiu ca la intoarcere il gasesc tot acasa, pentru ca e al meu. A devenit posesie. Cu ce mai vin eu acum in aceasta relatie, cu ce o mai intretin ? Spuneam mai devreme ca o relatie te solicita in permanenta. Nu doar la inceput. Sunt studii care spun ca dragostea dureaza doi, trei ani dupa care intervine uzura. La inceput toti suntem priceputi ca sa zic asa, dar ce se intampla pe parcurs de se schimba lucrurile intr-un cuplu ? Cum dispare iubirea, cum dispare atractia intre cei doi ? Iubirea adevarata, neconditionata, este pe perioada nelimitata. Daca ai obosit sa oferi iubire relatia devine obligatie si suferinta. Devine superficiala. Temelia de care vorbeam putin mai devreme se dovedeste a nu fi fost sanatoasa.


                      Bineinteles ca in viata de cuplu apar destule provocari si momente mai grele. Intelepciunea de a face relatia sa reziste este de a considera toate aceste situatii, provocari, greutati, ca fiind oportunitati de dezvoltare sau ca pe niste ocazii minunate pe care ti le daruieste Dumnezeu de a te revela cum esti cu adevarat. Din toate aceste conflicte trebuie sa iesi mai puternic, mai vertical. De fapt te construiesti pe tine insuti, il construiesti pe cine esti cu adevarat. Construindu-te pe tine, il construiesti si pe celalalt. Si viceversa. Clipa de clipa. Astfel cuplul devine o coloana dreapta, verticala, plina de iubire, de incredere, care va rezista timpului. Si macar ca si remarca, merita sa spunem ca aceasta constructie nu se termina niciodata. Fiecare dintre noi avem un potential latent pe care nu stim sa-l aratam sau ne e teama sa-l dezvaluim. De cele mai multe ori ne este teama. Dar daca fiecare partener observa mai mult la celalalt atunci el se va simti in siguranta sa-ti arate ceea ce ai vazut deja. Este ca atunci cand incurajezi un copil sa mearga. Simti ca el poate, vezi aceasta posibilitate, acest potential latent in el si-l incurajezi si mai mult. Tu insuti te bucuri de progresul lui. Si astfel cresteti si evoluati impreuna. Scopul esential al sufletului este sa evolueze. Cand isi gaseste un partener de evolutie nimic nu-i mai sta in cale.
                            Poate si voi ati fost in situatia, sau poate ati auzit la altii, de a spune persoanei din viata voastra ca pana a aparut erati un nimeni, ca viata era goala pana a aparut el/ea, ca totul a capatat sens. Ca dintr-o data viata a capatat culoare. Fiecare dintre noi avem in interior imaginea ideala o fiintei pe care vrem s-o intalnim, alaturi de care vrem sa traim in aceasta viata. Perechea ideala cum mai spun unii sau sufletul pereche. Cand intalnim persoana care seamana cel mai mult cu acea imagine interioara vrem sa fim cu ea. Pe masura ce ne apropiem de acea persoana proiectam toata acea imagine ideala asupra persoanei din fata noastra si nimic nu mai conteaza. Ne indragostim pur si simplu de acea persoana. Parca suntem legati la ochi. Credem ca am gasit perechea sufletului nostru. Cand ii spunem toate aceste lucruri acelei persoane proiectam o povara imensa asupra ei, incat ea va incerca mereu sa se ridice la imaginea ideala pe care o am despre ea astfel incat sa nu ne piarda. Exista aceasta tendinta in noi de a ne ridica la nivelul pretentiilor altora, de a nu-i dezamagi.


                           Este o tendinta pe care o implementam in mentalul nostru de mici copii. Ca sa intelegem mai bine, observati cu atentie ce fac parintii, ce facem si noi cu copii nostri. De obicei, parintii au pretentia sa vina copilul acasa cu premiul intai, sa ia numai note mari, sa devina doctor, avocat, etc. Si copilul depune un efort urias sa se ridice la nivelul pretentiilor parintilor in ciuda faptului ca el simte sau vrea sa faca altceva. Nu vrea sa-i dezamageasca pentru ca au investit in el. Nu incurajam acea latura frumoasa care zace in el si pe care el o arata stingherit, ramand astfel in stare latenta. Si astfel copilul nu se dezvolta armonios. Cand va fi intr-un cuplu va repeta aceasta experienta daca nu va avea parte de incurajare, de incredere, de sustinere, de iubire. Pur si simplu nu va avea curaj sa fie cine este cu adevarat pentru ca el este obisnuit sa fie cum vor ceilalti. Pentru ca subconstient el va incerca tot timpul sa se ridice la pretentiile pe care le proiecteaza celalalt partener asupra lui. Revenind la persoana asupra careia am proiectat toata imaginatia noastra, efortul in timp o oboseste insa si nu mai poate tine stacheta sus. Ce se intampla atunci ? Celalalt incepe sa observe diferentele intre ideal si real. Apare dezamagirea, frustrarea, etc. De aici incolo va las pe voi sa ghiciti finalul.
                             Deci este o mare diferenta intre a avea pretentia ca cineva sa fie cum vreau eu si pretentia de a ne dezvolta impreuna acele calitati care sa ne implineasca. Ca o relatie sa fie, sa dureze, este necesar ca fiecare partener sa fie cine este cu adevarat, sa-l descopere pe celalalt cine este cu adevarat, sa-si incurajeze partenerul sa creasca cu adevarat, sa se bucure cu adevarat de evolutia celuilalt. Cum spuneam mai sus, sa te bucuri sincer ca copilul a invatat sa mearga. Pentru ca o relatie sa dureze e nevoie ca fiecare partener sa vina in relatie cu caramida de baza, cu Iubirea Neconditionata. De la voi cum se vede ? Relatia voastra cum e ? O construiti tot timpul, puneti caramida dupa caramida ? Sau a intervenit obisnuinta ? Cineva intreba daca dupa ani de obisnuinta se mai poate face ceva. Cum sa nu, niciodata nu e prea tarziu sa indrepti lucrurile, sa refaci temelia cuplului. Cum ? Readu starea de inceput a relatiei pe care ai format-o, readu starea de indragostit. Dar mi-ar sta bine la varsta mea ? Dar intreb si eu, te vede cineva ? Ti-e teama sa fii cine esti cu adevarat ? Sufletul nostru e mereu tanar si tanjeste dupa iubire. Stiti care este cea mai mare dorinta a sufletului ? Sa iubeasca. Stiti care este cea mai mare suferinta a sufletului ? Sa stie ca nu este iubit. Priviti un copil cum se dezvolta, cum creste, cum se deschide cand simte ca este iubit. Priviti un copil cum se inchide cand simte ca nu este iubit. Transmutati aceasta analogie in relatia de cuplu.

                                   Dar relatia noastra cu Dumnezeu cum este ? Cu ce venim noi in aceasta relatie ? Ce aducem noi in aceasta relatie si ce aduce Dumnezeu ? Cumva noi vrem tot timpul cate ceva de la Dumnezeu ? Si cand nu obtinem ne suparam ? Din partea Lui avem iubirea neconditionata si sustinere, incurajare totala in tot ceea ce facem. Suntem incurajati sa fim cine suntem cu adevarat si sa evoluam intr-un mod armonios. Dar ce treaba are Dumnezeu cu relatia noastra de cuplu ? Doi indragostiti se unesc ca sa devina UNU. Doi devine Unu. Cuplul devine un intreg. Doua suflete care se iubesc vor sa se contopeasca in UNU, sa fie ca Unul, sa traiasca experienta lui UNU. Cine este UNU in relatia noastra ? Suntem noi doi care ne unim sa devenim UNU. Ce vrea UNU de la noi ? Vrea sa stim cine suntem cu adevarat, sa ne construim pe noi insine, sa ne revelam Sinele. Si ca sa putem face asta ne-a daruit experienta de a fi intr-o relatie. Iti spuneam la inceput sa nu te grabesti cu intrebarile. Acum daca te-ai mai lamurit cum e cu relatiile, daca te-ai lamurit cum e sa existi, e de bine. Sper sa va fie de folos. Eu unul vreau sa va cunosc, sa construiesc o relatie cu voi ca sa existam impreuna. Astazi am vorbit despre relatiile de cuplu si cu siguranta nu e un subiect epuizat. Sunt atat de multe aspecte subtile de revelat incat spatiul unui singur articol este insuficient. Dar sunt diverse tipuri de relatii si poate atingem putin din ele in articole viitoare. Relatiile de familie, de prietenie, de serviciu, de afaceri, etc. Daca avem intelepciunea sa invatam din ele, devin oportunitati. Daca nu, devin greutati. Ai un punct de vedere ? Exprima-l ca sa stiu ca existi. De fiecare data cand te exprimi afirmi cine esti tu cu adevarat in acel moment. Cand invatam sa ne exprimam, invatam sa ne construim pe cine suntem cu adevarat clipa de clipa. Crestem si evoluam impreuna pana devenim UNU. Daca s-a inteles si problema ce cauta Dumnezeu in relatiile noastre, e de si mai bine. Pentru ca EL este peste tot.
                              La final, hai sa binecuvantam toate relatiile care apar in viata noastra pentru ca ele sunt ocazii magnifice de a creste, de a invata, de a evolua, de a ne desavarsi viata intr-un mod din ce in ce mai armonios.



                           Descopera si tu calea spre armonie  !! 

miercuri, 31 ianuarie 2018

Pace sau liniste





                      Pace sau liniste. Sau pace si liniste ? Sau liniste si pace ? Discutia cu un bun prieten m-a facut sa scriu pana la urma cate ceva despre aceste concepte. Pentru ca la prima vedere ele par sa fie cam acelasi lucru dar in esenta sunt foarte diferite. Cand intrebi pe cineva cum ar vrea sa traiasca, in liniste sau in pace, se creaza o mica confuzie. Si se intampla asta pentru ca nu prea le este clar ce inseamna una si ce inseamna alta. Unii ar spune ca vor sa traiasca in pace, altii ar spune ca vor sa traiasca in liniste. Iar altii le-ar vrea pe amandoua. Deci pe undeva, subconstient se face o diferenta. Vi s-a intamplat pana acum sa spuneti ca vreau sa fiu linistit, linistita, ca vreau sa am o viata linistita ? Sau ca vreau sa traiesc in pace ? Mai ales in conditiile actuale de stres zilnic, de griji, probleme, etc.? Inclin sa cred ca macar odata v-a trecut prin minte acest gand. Nici eu n-am fost scutit de aceste ganduri.
                     Deci de fapt la ce ne referim cand vrem linistea ? Nu mai vrem sa avem atatea probleme care ne creeaza stres. Grijile. Vrem sa stim ca avem siguranta unui loc de munca, sa fie si bine remunerat daca se poate, sa primim rasplata muncii la timp, sa am siguranta unui camin, a unei familii unite, a unei relatii de cuplu sau prietenie sanatoase, sa avem o siguranta financiara, etc. Si tot ce-mi aduce siguranta si stabilitate. Pe scurt, vorbim de aspectele materiale care imi asigura existenta in aceasta viata. Si daca avem aceste acumulari materiale in masura pe care o credem suficienta, care ne creaza confortul acestei existente, atunci ne linistim, nu mai avem grija zilei de maine. Si cu asta ne-am asigurat linistea. Dar cum e cu pacea ? Mai avem nevoie si de pace daca ne-am capatat linistea ? Vi s-a intamplat sa spuneti vreodata : lasa-ma in pace ? Cu toate ca ati folosit cuvantul pace tot la liniste v-ati referit. Adica nu vrei sa fii batut la cap cu alte probleme, nu ai chef de asa ceva.


                  Pacea si linistea sunt doua stari diferite de constiinta. Si asa cum probabil deja ati intuit, pacea este o stare de constiinta mai inalta decat linistea. Ca sa ai parte de liniste te poti inchide intr-o camera, inchizi televizorul, radioul, telefoanele, inchizi si usa si gata, e liniste. Sau poti pleca in varful muntelui si ai liniste cat cuprinde. Locuri unde sa-ti gasesti linistea sunt destule. Sau iti construiesti o casuta intr-un loc mai retras si ai parte de liniste. Cumva linistea asta e legata de conditiile exterioare. Si parca stim noi, am mai discutat, cum e cu cautarea exterioara. Cum ne gasim insa pacea ? Iisus spunea mereu Pace Voua sau Mergeti in pace. De ce oare nu spunea Liniste Voua sau Mergeti in Liniste? Cum ar fi oare sa mergem in liniste ? Adica sa nu deranjam pe ceilalti ? Sa nu ne auda nimeni ca trecem pe drum sau pe langa altii ? Parca nu prea are sens. Linistea este exterioara. Cream conditii exterioare ca sa ne gasim linistea. Pacea este interioara. Si partea frumoasa acum urmeaza. Ele se intrepatrund, pacea fiind partea subtila, cea care tine de suflet. 
                   Si ca sa intelegem mai bine ne vom referi la corpul fizic pentru ca acolo locuim deocamdata. Atunci cand toate partile componente ale corpului fizic functioneaza in parametri normali, in armonie, intregul corp se simte bine, este intr-o stare de liniste. Dar este o stare fizica. Pentru pacea sufletului mergem in straturile superioare subtile ale fiintei noastre. Atunci cand exista echilibru si armonie in planurile psiho-mental, emotional, spiritual, ne gasim si pacea mult dorita. Care pace se va rasfrange acum si la nivelul fizic. Sau un alt exemplu poate mai bun. Intr-o orchestra se obtine simfonia dorita atunci cand toti artistii isi canta partiturile la modul cel mai corect. Atunci cand cineva greseste o nota se strica armonia simfoniei. La fel este si in cazul nostru. Atunci cand introducem in corpul nostru hrana neadecvata, cu toxine de tot felul, stricam pacea si linistea corpului fizic.


                   Atunci cand ne hranim cu ganduri, emotii, sentimente negative, perturbatoare, stricam pacea si linistea straturilor subtile ale fiintei noastre. Atunci cand toti muzicienii din orchestra asculta de dirijor si fac din iubire ceea ce fac, atunci pacea ii cuprinde si pe ei si intreaga audienta. Atunci cand noi ne hranim corpurile subtile cu iubire si facem totul din iubire si cu iubire, atunci pacea ne cuprinde intreaga fiinta. Sa intelegem aceste doua stari cat mai profund. Este foarte bine si atunci cand avem liniste. Dar atunci cand atingem starea de pace interioara suntem mult mai aliniati cu tot ceea ce exista. Deja intuiti ca atunci cand suntem in starea de pace, linistea este subinteleasa. Invers, daca nu avem liniste nu putem atinge pacea. Linistea interioara deschide drumul catre pacea interioara. Atunci cand ne linistim mintea, acea agitatie interioara sau maimutica mentala cum ii mai spun cateodata, avem toate sansele sa percepem starea de pace.
                        Daca am o afectiune la nivelul corpului fizic, m-am lovit, am o rana sau am mancat ceva ce nu trebuie si am ceva deranjamente sau dureri prin zona abdominala normal ca nu pot avea o stare de liniste. De starea de pace nici nu mai vorbim in acest caz. Este important deci sa avem grija si de corpul fizic ca sa parcurgem pasii spre starea de pace. In esenta este vorba despre a fi constienti de gandurile, emotiile, sentimentele, hrana cu care ne hranim intreaga structura a fiintei noastre. Aceasta hrana spirituala ne va da si discernamantul alimentatiei fizice. In cele din urma starea de pace va veni ca urmare a armoniei in toate planurile fiintei. Asadar indemnul meu este : gaseste-ti propria cale spre armonie si vei trai starea de pace.
                        De la parintele Arsenie Papacioc am retinut o vorba de duh : Pacea este mai mare decat dreptatea . Si va invit sa cercetati, sa analizati, sa aprofundati daca e asa sau nu.



                      Descopera si tu calea spre armonie  !!