miercuri, 31 ianuarie 2018

Pace sau liniste





                      Pace sau liniste. Sau pace si liniste ? Sau liniste si pace ? Discutia cu un bun prieten m-a facut sa scriu pana la urma cate ceva despre aceste concepte. Pentru ca la prima vedere ele par sa fie cam acelasi lucru dar in esenta sunt foarte diferite. Cand intrebi pe cineva cum ar vrea sa traiasca, in liniste sau in pace, se creaza o mica confuzie. Si se intampla asta pentru ca nu prea le este clar ce inseamna una si ce inseamna alta. Unii ar spune ca vor sa traiasca in pace, altii ar spune ca vor sa traiasca in liniste. Iar altii le-ar vrea pe amandoua. Deci pe undeva, subconstient se face o diferenta. Vi s-a intamplat pana acum sa spuneti ca vreau sa fiu linistit, linistita, ca vreau sa am o viata linistita ? Sau ca vreau sa traiesc in pace ? Mai ales in conditiile actuale de stres zilnic, de griji, probleme, etc.? Inclin sa cred ca macar odata v-a trecut prin minte acest gand. Nici eu n-am fost scutit de aceste ganduri.
                     Deci de fapt la ce ne referim cand vrem linistea ? Nu mai vrem sa avem atatea probleme care ne creeaza stres. Grijile. Vrem sa stim ca avem siguranta unui loc de munca, sa fie si bine remunerat daca se poate, sa primim rasplata muncii la timp, sa am siguranta unui camin, a unei familii unite, a unei relatii de cuplu sau prietenie sanatoase, sa avem o siguranta financiara, etc. Si tot ce-mi aduce siguranta si stabilitate. Pe scurt, vorbim de aspectele materiale care imi asigura existenta in aceasta viata. Si daca avem aceste acumulari materiale in masura pe care o credem suficienta, care ne creaza confortul acestei existente, atunci ne linistim, nu mai avem grija zilei de maine. Si cu asta ne-am asigurat linistea. Dar cum e cu pacea ? Mai avem nevoie si de pace daca ne-am capatat linistea ? Vi s-a intamplat sa spuneti vreodata : lasa-ma in pace ? Cu toate ca ati folosit cuvantul pace tot la liniste v-ati referit. Adica nu vrei sa fii batut la cap cu alte probleme, nu ai chef de asa ceva.


                  Pacea si linistea sunt doua stari diferite de constiinta. Si asa cum probabil deja ati intuit, pacea este o stare de constiinta mai inalta decat linistea. Ca sa ai parte de liniste te poti inchide intr-o camera, inchizi televizorul, radioul, telefoanele, inchizi si usa si gata, e liniste. Sau poti pleca in varful muntelui si ai liniste cat cuprinde. Locuri unde sa-ti gasesti linistea sunt destule. Sau iti construiesti o casuta intr-un loc mai retras si ai parte de liniste. Cumva linistea asta e legata de conditiile exterioare. Si parca stim noi, am mai discutat, cum e cu cautarea exterioara. Cum ne gasim insa pacea ? Iisus spunea mereu Pace Voua sau Mergeti in pace. De ce oare nu spunea Liniste Voua sau Mergeti in Liniste? Cum ar fi oare sa mergem in liniste ? Adica sa nu deranjam pe ceilalti ? Sa nu ne auda nimeni ca trecem pe drum sau pe langa altii ? Parca nu prea are sens. Linistea este exterioara. Cream conditii exterioare ca sa ne gasim linistea. Pacea este interioara. Si partea frumoasa acum urmeaza. Ele se intrepatrund, pacea fiind partea subtila, cea care tine de suflet. 
                   Si ca sa intelegem mai bine ne vom referi la corpul fizic pentru ca acolo locuim deocamdata. Atunci cand toate partile componente ale corpului fizic functioneaza in parametri normali, in armonie, intregul corp se simte bine, este intr-o stare de liniste. Dar este o stare fizica. Pentru pacea sufletului mergem in straturile superioare subtile ale fiintei noastre. Atunci cand exista echilibru si armonie in planurile psiho-mental, emotional, spiritual, ne gasim si pacea mult dorita. Care pace se va rasfrange acum si la nivelul fizic. Sau un alt exemplu poate mai bun. Intr-o orchestra se obtine simfonia dorita atunci cand toti artistii isi canta partiturile la modul cel mai corect. Atunci cand cineva greseste o nota se strica armonia simfoniei. La fel este si in cazul nostru. Atunci cand introducem in corpul nostru hrana neadecvata, cu toxine de tot felul, stricam pacea si linistea corpului fizic.


                   Atunci cand ne hranim cu ganduri, emotii, sentimente negative, perturbatoare, stricam pacea si linistea straturilor subtile ale fiintei noastre. Atunci cand toti muzicienii din orchestra asculta de dirijor si fac din iubire ceea ce fac, atunci pacea ii cuprinde si pe ei si intreaga audienta. Atunci cand noi ne hranim corpurile subtile cu iubire si facem totul din iubire si cu iubire, atunci pacea ne cuprinde intreaga fiinta. Sa intelegem aceste doua stari cat mai profund. Este foarte bine si atunci cand avem liniste. Dar atunci cand atingem starea de pace interioara suntem mult mai aliniati cu tot ceea ce exista. Deja intuiti ca atunci cand suntem in starea de pace, linistea este subinteleasa. Invers, daca nu avem liniste nu putem atinge pacea. Linistea interioara deschide drumul catre pacea interioara. Atunci cand ne linistim mintea, acea agitatie interioara sau maimutica mentala cum ii mai spun cateodata, avem toate sansele sa percepem starea de pace.
                        Daca am o afectiune la nivelul corpului fizic, m-am lovit, am o rana sau am mancat ceva ce nu trebuie si am ceva deranjamente sau dureri prin zona abdominala normal ca nu pot avea o stare de liniste. De starea de pace nici nu mai vorbim in acest caz. Este important deci sa avem grija si de corpul fizic ca sa parcurgem pasii spre starea de pace. In esenta este vorba despre a fi constienti de gandurile, emotiile, sentimentele, hrana cu care ne hranim intreaga structura a fiintei noastre. Aceasta hrana spirituala ne va da si discernamantul alimentatiei fizice. In cele din urma starea de pace va veni ca urmare a armoniei in toate planurile fiintei. Asadar indemnul meu este : gaseste-ti propria cale spre armonie si vei trai starea de pace.
                        De la parintele Arsenie Papacioc am retinut o vorba de duh : Pacea este mai mare decat dreptatea . Si va invit sa cercetati, sa analizati, sa aprofundati daca e asa sau nu.



                      Descopera si tu calea spre armonie  !!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu