Ceva vreme in urma am avut parte de o experienta frumoasa. Nu pot s-o numesc intimplare, pentru ca de mult nu mai cred ca ceva se intimpla intimplator. O experienta despre ce inseamna sa daruiesti. Si despre ce inseamna sa primesti. Despre ce inseamna bucurie adevarata. Fiind in aceasta perioada in care ne-am propus sa atragem vibratii tot mai inalte langa noi si daca tot suntem in saptamana darurilor, ma gandesc ca aceasta poveste merita povestita, poate ca va fi de folos sau poate inspira intr-un fel. Va daruiesc o poveste. Asadar, era o zi de sambata dimineata, linistita, cu aproape nimeni pe strada, in afara unui baietel pe care nu aveam cum sa nu-l remarc.
Nu aveam cum, pentru ca alerga direct spre mine. Pentru ca era un baietel cu parul blond ce parea mai degraba un copil al strazii, cu o bucurie pe fata lui cum nu stiu daca am vazut vreodata sau nu stiu cand, am vazut ultima oara. Alerga inspre mine sarind de pe un picior pe altul, asa cum fac copiii, in timp ce-si canta bucuria. Si am inteles repede motivul bucuriei lui. Era ziua lui. Alerga catre mine strigand in gura mare, dar cu cea mai mare bucurie : " azi e ziua mea ". Si-a tot strigat bucuria pana a ajuns langa mine, unde s-a oprit gafaind usor. Foarte rar am vazut asa un copil razand.
Avea o inocenta dezarmanta si un ras de copil sanatos care nu are nici o grija, cu toate ca felul in care era imbracat ii trada putin conditia sociala. Dar el afisa doar bucurie. Si nu doar ca o afisa, chiar traia bucuria. Toata fiinta lui radia de bucurie si nu cred ca-si dadea seama nici el cat de contagios era. Nu-l cunosteam, nu-l mai vazusem, dar el alergase spre mine sa-si strige bucuria ca si cand eram prieteni de-o viata. Voia sa ma anunte pe mine, un necunoscut, ca azi este ziua lui. Sau poate cine stie, ne cunosteam dintr-o alta viata. Voia sa imparta bucuria lui cu cineva. N-a contat pentru el ca nu ma cunostea. Probabil ati intilnit si voi genul de copil caruia nu-i este teama de nimeni si de nimic. Isi extind lumea lor peste a noastra cu cea mai mare usurinta. Pur si simplu ma invita in lumea lui. Si cum eu m-am aflat la locul potrivit, am intrat in jocul lui, in lumea lui :
- Mai, opreste-te putin. De ce esti asa bucuros ?
- Azi e ziua mea ! Azi e ziua mea !
- Sa traiesti ! La multi ani !
- Azi e ziua mea !
- Am inteles. Si cati ani implinesti ?
- Azi fac 7 ani. E ziua mea !
Bineinteles ca am dat noroc cu el ca si cu un barbat in toata regula, l-am tot felicitat, dar el nu parea sa se linisteasca, dimpotriva isi canta mai departe bucuria. Efectiv imi daruia si mie din bucuria lui. Ma incarcam vazand inima lui atat de deschisa. Imi dadea o lectie despre ce inseamna sa fii cu inima deschisa, despre ce inseamna si cum sa imparti bucurie. Si acum, credeti ca intimplator aveam la mine, printre altele si niste dulciuri ? Ca doar veneam de la cumparaturi. Efectiv aveam o cutie de eugenii, luate pentru alt scop. Dar se pare ca Universul le pregatise pentru el.
- Pai daca e ziua ta, sa-ti fac un cadou !
Si am inceput sa scot cate o eugenie si sa-i dau una cate una. De fiecare data cand lua cate una in manutele lui mici, i se aprindea fata de bucurie. Intreg corpul ii tremura de bucurie.
- Da' eu n-am primit niciodata atatea dulciuri !
Si i-am tot dat, probabil jumatate de cutie, ca nu mai avea cum sa le tina in brate. Radea efectiv de bucurie, iar eu ma bucuram de bucuria lui. As fi vrut sa nu se termine.
- Opreste-te, nu-mi mai da, ca nu mai pot, imi crapa inima de bucurie !!!!!!
Asta m-a cam socat pe moment! Am crezut ca poate i se face rau. Da de unde. El radea cu o pofta pe care nu am cum s-o descriu. Pur si simplu era fericit. Reactia lui m-a readus putin cu picioarele pe pamant, bineinteles ca m-am oprit si am inceput sa-i bag eugeniile prin buzunarele hainutei cam ponosite, pana au mai ramas doua, pe care le-a tinut in maini. Nici macar o clipa nu a incetat sa rada. Radia toata fiinta lui de bucurie. Inima lui crapa de bucurie si se revarsa asupra mea. Ma contaminase total. Radeam si eu cu el. Normal ca l-am intrebat ce-i cu el la ora asta singur pe strada, unde locuieste sau poate ca este asteptat acasa cu vreun dar de ziua lui. Stiam deja raspunsul, dar el mi l-a confirmat cu nonsalanta. L-am intrebat daca mai are frati.
- Mai am doi frati mai mici. Ma duc sa le dau si lor !
Si a luat-o la fuga inapoi de unde venise. Probabil ducea sa imparta si fratilor mai mici. Si asa cum a venit, asa a si plecat. Sarind de pe un picior pe altul si cantand azi e ziua mea ! Fara sa se mai uite inapoi, fara sa multumeasca. Eu am fost cel care i-am multumit, in gand, pentru bucuria pe care am simtit-o daruindu-i cateva dulciuri. Cu atat de putin am facut fericit un baietel. Si poate inca doi fratiori. Cum poti spune ca-ti crapa inima de bucurie ? Eu unul n-am mai auzit pe nimeni spunand asa ceva. Noi toti vorbim de liniste, de relaxarea mintii, de echilibru, iar el radea cu toata fiinta, radia energie contagioasa. Vibra de bucurie. Cat de usor este sa rezonezi cu o vibratie frumoasa. Cat de simple sunt lectiile uneori. Toata ziua respectiva si inca multe altele, am trait acea emotie si de fiecare data ma umpleam de bucurie. Si acum cand scriu, retraiesc povestea cu aceeasi bucurie. A fost una dintre cele mai frumoase lectii pe care mi le-a trimis Universul !
Nu pot spune daca a durat cinci minute povestea. A venit si a plecat. Povestea a ramas in schimb in inima mea. Si sunt convins ca n-am s-o pot uita. Cinci minute de bucurie. Care dureaza si acum. Poate vreti sa stiti daca l-am mai intilnit. Da, de inca cateva ori, de fiecare data cu aceeasi bucurie. Si din ce in ce mai rar, pentru ca acum este la scoala. In schimb il intilnesc pe unul din fratiorii lui mai mici. Bucuria lui este insa unica. Rasul lui sanatos si molipsitor imi face bine ori de cate ori mi-l aduc aminte.
Asa ca, daruieste cu inima, spontan, cu bucurie, fara sa analizezi cu mintea constienta. Nu-ti fa griji ca se termina, ca n-o sa mai ai ce darui. Universul are grija sa pastreze echilibrul in tot ceea ce exista. Ne-am propus sa fie saptamana darurilor. Daca sunt daruri fizice, cu atat mai bine, unii chiar au nevoie. Cele sufletesti insa, ajung sa vibreze mai puternic si pentru mai multa vreme.
Smiley, cantaretul, are o melodie inspiratoare, in care vorbeste de dorinta de a darui fara asteptari. Va redau primele versuri, restul cred ca le stiti sau le-ati auzit destul de des pe la radio in timp ce conduceati masina. Fiecare melodie are un mesaj de transmis. Dar, il auzim ?
" E ziua in care
Vreau sa fiu doar un oarecare
Sa daruiesc la intimplare
Sa vad doar fete zambitoare.... "
Poate aveti si voi o poveste.......... !!
Descopera si tu calea spre armonie !!
Nu aveam cum, pentru ca alerga direct spre mine. Pentru ca era un baietel cu parul blond ce parea mai degraba un copil al strazii, cu o bucurie pe fata lui cum nu stiu daca am vazut vreodata sau nu stiu cand, am vazut ultima oara. Alerga inspre mine sarind de pe un picior pe altul, asa cum fac copiii, in timp ce-si canta bucuria. Si am inteles repede motivul bucuriei lui. Era ziua lui. Alerga catre mine strigand in gura mare, dar cu cea mai mare bucurie : " azi e ziua mea ". Si-a tot strigat bucuria pana a ajuns langa mine, unde s-a oprit gafaind usor. Foarte rar am vazut asa un copil razand.
Avea o inocenta dezarmanta si un ras de copil sanatos care nu are nici o grija, cu toate ca felul in care era imbracat ii trada putin conditia sociala. Dar el afisa doar bucurie. Si nu doar ca o afisa, chiar traia bucuria. Toata fiinta lui radia de bucurie si nu cred ca-si dadea seama nici el cat de contagios era. Nu-l cunosteam, nu-l mai vazusem, dar el alergase spre mine sa-si strige bucuria ca si cand eram prieteni de-o viata. Voia sa ma anunte pe mine, un necunoscut, ca azi este ziua lui. Sau poate cine stie, ne cunosteam dintr-o alta viata. Voia sa imparta bucuria lui cu cineva. N-a contat pentru el ca nu ma cunostea. Probabil ati intilnit si voi genul de copil caruia nu-i este teama de nimeni si de nimic. Isi extind lumea lor peste a noastra cu cea mai mare usurinta. Pur si simplu ma invita in lumea lui. Si cum eu m-am aflat la locul potrivit, am intrat in jocul lui, in lumea lui :
- Mai, opreste-te putin. De ce esti asa bucuros ?
- Azi e ziua mea ! Azi e ziua mea !
- Sa traiesti ! La multi ani !
- Azi e ziua mea !
- Am inteles. Si cati ani implinesti ?
- Azi fac 7 ani. E ziua mea !
Bineinteles ca am dat noroc cu el ca si cu un barbat in toata regula, l-am tot felicitat, dar el nu parea sa se linisteasca, dimpotriva isi canta mai departe bucuria. Efectiv imi daruia si mie din bucuria lui. Ma incarcam vazand inima lui atat de deschisa. Imi dadea o lectie despre ce inseamna sa fii cu inima deschisa, despre ce inseamna si cum sa imparti bucurie. Si acum, credeti ca intimplator aveam la mine, printre altele si niste dulciuri ? Ca doar veneam de la cumparaturi. Efectiv aveam o cutie de eugenii, luate pentru alt scop. Dar se pare ca Universul le pregatise pentru el.
- Pai daca e ziua ta, sa-ti fac un cadou !
Si am inceput sa scot cate o eugenie si sa-i dau una cate una. De fiecare data cand lua cate una in manutele lui mici, i se aprindea fata de bucurie. Intreg corpul ii tremura de bucurie.
- Da' eu n-am primit niciodata atatea dulciuri !
Si i-am tot dat, probabil jumatate de cutie, ca nu mai avea cum sa le tina in brate. Radea efectiv de bucurie, iar eu ma bucuram de bucuria lui. As fi vrut sa nu se termine.
- Opreste-te, nu-mi mai da, ca nu mai pot, imi crapa inima de bucurie !!!!!!
Asta m-a cam socat pe moment! Am crezut ca poate i se face rau. Da de unde. El radea cu o pofta pe care nu am cum s-o descriu. Pur si simplu era fericit. Reactia lui m-a readus putin cu picioarele pe pamant, bineinteles ca m-am oprit si am inceput sa-i bag eugeniile prin buzunarele hainutei cam ponosite, pana au mai ramas doua, pe care le-a tinut in maini. Nici macar o clipa nu a incetat sa rada. Radia toata fiinta lui de bucurie. Inima lui crapa de bucurie si se revarsa asupra mea. Ma contaminase total. Radeam si eu cu el. Normal ca l-am intrebat ce-i cu el la ora asta singur pe strada, unde locuieste sau poate ca este asteptat acasa cu vreun dar de ziua lui. Stiam deja raspunsul, dar el mi l-a confirmat cu nonsalanta. L-am intrebat daca mai are frati.
- Mai am doi frati mai mici. Ma duc sa le dau si lor !
Si a luat-o la fuga inapoi de unde venise. Probabil ducea sa imparta si fratilor mai mici. Si asa cum a venit, asa a si plecat. Sarind de pe un picior pe altul si cantand azi e ziua mea ! Fara sa se mai uite inapoi, fara sa multumeasca. Eu am fost cel care i-am multumit, in gand, pentru bucuria pe care am simtit-o daruindu-i cateva dulciuri. Cu atat de putin am facut fericit un baietel. Si poate inca doi fratiori. Cum poti spune ca-ti crapa inima de bucurie ? Eu unul n-am mai auzit pe nimeni spunand asa ceva. Noi toti vorbim de liniste, de relaxarea mintii, de echilibru, iar el radea cu toata fiinta, radia energie contagioasa. Vibra de bucurie. Cat de usor este sa rezonezi cu o vibratie frumoasa. Cat de simple sunt lectiile uneori. Toata ziua respectiva si inca multe altele, am trait acea emotie si de fiecare data ma umpleam de bucurie. Si acum cand scriu, retraiesc povestea cu aceeasi bucurie. A fost una dintre cele mai frumoase lectii pe care mi le-a trimis Universul !
Nu pot spune daca a durat cinci minute povestea. A venit si a plecat. Povestea a ramas in schimb in inima mea. Si sunt convins ca n-am s-o pot uita. Cinci minute de bucurie. Care dureaza si acum. Poate vreti sa stiti daca l-am mai intilnit. Da, de inca cateva ori, de fiecare data cu aceeasi bucurie. Si din ce in ce mai rar, pentru ca acum este la scoala. In schimb il intilnesc pe unul din fratiorii lui mai mici. Bucuria lui este insa unica. Rasul lui sanatos si molipsitor imi face bine ori de cate ori mi-l aduc aminte.
Asa ca, daruieste cu inima, spontan, cu bucurie, fara sa analizezi cu mintea constienta. Nu-ti fa griji ca se termina, ca n-o sa mai ai ce darui. Universul are grija sa pastreze echilibrul in tot ceea ce exista. Ne-am propus sa fie saptamana darurilor. Daca sunt daruri fizice, cu atat mai bine, unii chiar au nevoie. Cele sufletesti insa, ajung sa vibreze mai puternic si pentru mai multa vreme.
Smiley, cantaretul, are o melodie inspiratoare, in care vorbeste de dorinta de a darui fara asteptari. Va redau primele versuri, restul cred ca le stiti sau le-ati auzit destul de des pe la radio in timp ce conduceati masina. Fiecare melodie are un mesaj de transmis. Dar, il auzim ?
" E ziua in care
Vreau sa fiu doar un oarecare
Sa daruiesc la intimplare
Sa vad doar fete zambitoare.... "
Poate aveti si voi o poveste.......... !!
Descopera si tu calea spre armonie !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu