Este un subiect care-mi place foarte mult, pentru ca eu consider ca a sti cine esti este esential in viata pe care o traim, aici si acum. A-l afla pe Eu Sunt, cred ca este drumul spre Esenta noastra. Am mai discutat despre acest subiect si in articolul " Eu. " Dar sunt si alte perspective pe care atunci nu le-am adus in discutie si pe care vreau sa le scoatem acum in evidenta. Si probabil nici acestea nu vor fi de ajuns, dar cu siguranta vom mai vorbi si le voi mai aminti si in alte articole. Spuneam ca cele mai serioase probleme pe care le poate avea omul, pornesc de la faptul ca nu stie cine este cu adevarat. Lucru confirmat si de psihologie, dealtfel. Probleme legate de adaptare intr-un colectiv, de locul in societate, de rostul in viata, etc.
Multi avem senzatia ca nu stim ce sa facem cu viata noastra sau ce sa facem in aceasta viata, multora ni se intimpla sa simtim ca nu stim ce vrem. Multi spun ca traiesc degeaba, ca nu au un rost in viata. Cu siguranta ati auzit astfel de vorbe sau poate chiar voi ati trecut prin astfel de clipe in viata. Toata aceasta nesiguranta vine din faptul ca nu stim cine suntem cu adevarat, vine din faptul ca nu ne cunoastem adevaratul potential care zace in interiorul nostru. Vine din faptul ca nu traim in Adevar, ca nu traim starea de Eu Sunt. Vine din faptul ca ne identificam prea des cu imaginea de sine, ne identificam si-i dam putere ego-ului nostru. Vine din faptul ca ne atasam de lucruri trecatoare, de iluzii si tremuram pentru ele, sa nu le pierdem. Frica. Teama de a nu fi abandonati, de a nu mai fi respectati si inca multe temeri. Si daca stam putin si ne gandim, vom realiza ca toate ni se trag din teama ca nu ne cunoastem, ca nu stim cine suntem cu adevarat.
Cand gasim si aflam adevaratul Eu Sunt, atunci toata fiinta noastra se linisteste, se reechilibreaza, se realiniaza cu Sinele Interior. Am mai spus ca atunci cand suntem intrebati cine suntem , de obicei raspunsurile noastre se refera la persoana fizica care suntem, ma numesc cutare, sunt roman si lucrez undeva anume. Oare atat reprezentam noi, o persoana cu nume, nationalitate si-o functie ? Ceea ce facem noi prin aceasta identificare, nu facem altceva decat sa ne raportam la ceva. Adica avem nevoie de un punct de referinta. Spunem ca avem un corp fizic, ca eu sunt acel corp cu dimensiuni nu stiu de care, de manechin, de atlet, etc. Dar cata lume se intreaba cum e cu acest corp fizic in care traim aceasta experienta numita viata pe pamant ? Hai sa patrundem putin mai profund in acest corp fizic si sa spunem de exemplu ca este alcatuit din aceleasi elemente ca si Universul in care traim, ca si un copac sau ca si o alta planeta, ca o stea, ca si Luna, ca si tot ce ne inconjoara.
Si atunci daca suntem alcatuiti din acelasi material brut ca si al Universului, inseamna ca suntem parte din Univers, nu ? Si daca suntem parte din Univers, mai putem afirma cu convingere ca acest trup este al nostru ? Mai putem afirma ca suntem separati ? Apropo de ideea de Separare(vezi si acele discutii despre Separare). Noua ne este usor sa ne raportam la corpul fizic pe care il detinem, pentru ca ne este la indemana, credem ca ne este cel mai aproape. Si de aici aproape toti spunem ca "eu sunt", suntem corpul fizic, cu delimitarile fizice pe care le stim fiecare. Dar cine spune asta ? Cine creeaza aceasta gandire ? Din ce spatiu vine aceasta filozofie ? Spuneam ca exista acel spatiu sacru, numit constiinta. Ca acolo este totul si de acolo se naste totul. Ca acolo il aflam cu adevarat pe Eu Sunt. Dar ar putea spune cineva cu exactitate unde se afla acest spatiu al constiintei ?
Hai sa spunem cate ceva si despre acest aspect. Pareri sunt multe, cum ca ar fi in capul nostru, ca ar fi in plexul solar sau in inima noastra sau oriunde in alta parte. Voi ce credeti ? Hai sa presupunem ca aceasta constiinta se afla totusi in noi, in persoana noastra fizica, nu conteaza in ce loc anume. Inseamna ca constiinta poate fi localizata in spatiu si timp, corespunzator locului fizic unde ne aflam la un moment dat. Insa stiintele antice, Kabbala, Vedele, ne spun ca, constiinta este centrul intregului spatiu si timp. Stim deja ca Universul este infinit si ca are un numar infinit de dimensiuni, lucru admis si de fizicieni. Atunci inseamna ca fiecare dintre noi, la nivel de constiinta, suntem in centrul intregului spatiu si timp, pentru ca infinitul se extinde in toate directiile si nu mai pot spune ca eu sunt aici si tu acolo. La acest nivel, aici este deja acolo si acolo este deja aici. Aceasta localizare in spatiu este pur si simplu o perceptie a noastra, cum de altfel sunt multe altele.
Hai sa facem un exercitiu de vizualizare la nivel cosmic. Daca sunt in acest infinit, sunt un punct undeva, unde sunt, la est, la vest, la nord sau unde ? Sunt jos sau sus ? Sunt inainte sau inapoi ? Dar fata de cine ? Dupa a patra stea la dreapta sau unde ? Pentru ca oriunde m-as uita, se afla infinitul. Cum e sus asa si jos. Precum in Cer asa si pe Pamant. Cum vi se pare ? In realitatea noastra fizica in care traim actualmente, ne-am inventat toate astea ca sa ne putem orienta conform conditiei noastre umane. Este perceptia noastra, ca sa ne putem descurca in aceasta dimensiune. Dar cand incepem sa transcendem aceasta dimensiune, ne situam in Precum in Cer asa si pe Pamant. Acolo, in infinit, coordonatele spatio-temporale isi pierd semnificatia. Totul este non-local si atemporal. Acolo si eu si tu suntem centrul Universului si fiecare este un centru. Nimic nu mai poate fi localizat ca fiind aici sau acolo. Totul este peste tot si nicaieri. Inseamna ca, constiinta noastra este deci peste tot si nicaieri.
Ajungand cu discutia la acest nivel, totul pare ca o ia razna. Tot ce stiam pana acum parca nu mai este valabil. Ni se zdruncina sistemul de credinte. Pai nu vroiam Marea Schimbare in Constiinta ? Stiam pana nu de mult ca Pamantul este plat, spre exemplu. Asta ne spuneau simturile noastre fizice. Si ne spun in continuare, pentru ca daca privim orizontul nimeni nu poate vedea curbura Pamantului. Corect ? Dar noi stim deja ca Pamantul nu este plat. Adica simturile noastre fizice ne inseala ? Asta ar insemna sa punem la indoiala tot ce ne transmit simturile noastre de baza ? Cum este atunci cu scaunul pe care stau sau biroul la care lucrez ? Nici ele nu sunt solide, asa cum imi spun simturile ? Nici masina pe care o conduc sau casa in care locuiesc ? E cam wow ! Asta ar insemna ca nimic din ce stiam nu mai este valabil ? Dar eu le vad in continuare solide. Si atunci care este adevarul ?
Urmareste continuarea in articolul de maine.
Descopera si tu calea spre armonie !!
Urmareste continuarea in articolul de maine.
Descopera si tu calea spre armonie !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu